Joi,
29.09.2022
Innorat
Acum
10°C

Istoria din spatele ”primei biserici a vechiului Sibiu” / FOTO

Istoria din spatele ”primei biserici a vechiului Sibiu” / FOTO

Biserica Azilului a fost construită în secolul al XIII-lea și, potrivit plăcuței de pe un perete, este ”prima biserică a locuitorilor vechiului Sibiu”. Însă în forma pe care o vedem astăzi a ajuns abia pe la 1760, începuturile fiind altele.

La o întoarcere în timp, aflăm că biserica a fost administrată de sași, iar toate slujbele ecumenice erau susținute de preoți sași și chiar de episcop. Acolo a existat și un cimitir, iar cei înmormântați erau locuitori ai Sibiului vechi, preponderent germani. „Important este că spitalul medieval în care e inclusă biserica azilului a fost o instituție de binefacere, iar în Evul Mediu nu puteai să desparți sentimentele de compasiune de cele religioase. Această idee că prin slujbe poate fi vindecat sufletul, dar și trupul, au dus la astfel de așezăminte sociale, care erau în primul rând religioase. Biserica avea un rol important în cadrul spitalului”, spune cercetătorul sibian Petre Beșliu Munteanu.

biserica azilului (10) (Copy) În 1292, spitalul a fost preluat de călugării Ordinului Sfântul Spirit, iar undeva prin anii 1300, spitalul a devenit biserică. „După 1292 partea spirituală predomina și au dezvoltat biserica ca fiind un loc pentru comunitate, cu atracție pentru păturile meșteșugărești. Apoi, ca biserica să atragă mai mulți credincioși au transformat-o în cimitir, astfel încât, atât în interior, cât și în jurul ei erau înmormântați credincioșii. Totuși, obligația era ca aceștia să-și lase moștenirea bisericii. La acea vreme călugării au construit câteva chilii în jurul bisericii și erau oficiate slujbe mai ales pentru cei morți”, adaugă cercetătorul.

biserica azilului (11) (Copy)

Biserică ”de cartier”

Importanța bisericii amenajată de frații Ordinului Sfânt era amplificată prin preluarea tradiției existenței unei biserici parohiale anterioare pe locul Bisericii Azilului. Aceștia și-au dat seama că oamenii aveau nevoie în primul rând de o biserică pentru cei vii și de un cimitir pentru cei morți. Credincioșii Orașului de Jos, meșterii și mai ales calfele au donat bisericii obiecte de cult și de mobilier, iar drept recompensă primeau un loc de veci în interiorul bisericii.

Undeva la mijlocul secolului al XVIII-lea nu se mai practicau înmormântări lângă biserică și nici în interiorul ei, iar în acest fel, biserica putea deveni o biserică de cartier. Investițiile care s-au făcut pentru reamenajare au fost masive, iar donațiile meșterilor și ale calfelor constau în mobilier și obiecte de cult. De biserică beneficiau în primul rând cei care erau internați, dar aceasta a fost întotdeauna deschisă comunității, reiese din cartea „Spitalul și Biserica Spitalului din Sibiu, secolele XIII-XVIII”, a cercetătorului Petre Beșliu Munteanu.

biserica azilului (13) (Copy)

Modificări de-a lungul timpului

În cartea sa, Petre Beșliu Munteanu vorbește și despre cum arăta biserica, astfel, aflăm că zidurile altarului au suferit cele mai puține transformări. „Pereții corului și ai absidei erau masivi și înalți și erau sprijiniți din exterior de contraforturi din cărămizi cu fundații din pietre. Specific goticului, ferestrele din cor erau mai înalte decât cele actuale, iar săpătura arheologică a dezvelit urmele unei sobe. Sub aceasta a fost descoperit un schelet cu mormântul amenajat în zidul de fundație anterior al spitalului”. În 1906, Biserica Azilului a fost cedată din interese economice Primăriei orașului, Biserica spitalului transformându-se într-o magazie a azilului. „A devenit apoi teren de discordie între Mitropolia Ortodoxă care a dorit în 1988 să o transforme în biserică de parohie și administrația civilă, birocratică și insuficient interesată în comparație cu valoarea istorică a clădirii. În perioada premergătoare investirii în 2007 a orașului cu titlul de capitală culturală europeană, Biserica Azilului a devenit unul dintre cazurile de discriminare a monumentelor istorice din Orașul de Jos”, reiese din același volum. Petre Beșliu Munteanu spune că acum ar fi nevoie de îmbunătățiri doar la nivelul acoperișului. „Clădirea e solidă, a reținut și zidăria spitalului de la 1292, are o zidărie medievală frumoasă. În secolul XVIII au fost realizate bolțile actuale ale navei, iar în toată grosimea zidurilor există structuri de zidărie din perioade începând cu secolul XIII până în secolul XVIII, ceea ce este nemaipomenit”. Astăzi, interiorul bisericii a fost renovat, pereții au fost tencuiți și au fost puse icoanele sfinților ortodocși, dar și două icoane cu Arsenie Boca. Doar ușa de la intrare mai păstrează blatul din secolul XVIII, cu nituri de fier prinse în lemn, însă și acolo este lipit un afiș în care se cer donații pentru construirea Catedralei Mântuirii Neamului. Biserica este deschisă zilnic, iar cei care doresc, pot să o viziteze. „Biserica se poate vizita și chiar ne bucurăm să avem cât mai mulți oameni care ne calcă pragul. Ea este deschisă în fiecare zi, de dimineață de la 08:00 până pe la prânz, la ora 13:00. Biserica este a noastră, a tuturor și primim cu bucurie atât turiștii, cât și credincioșii la slujbele obișnuite”, spune părintele Constantin Ciobotea, preot paroh.

Foto: Silvana Armat

biserica azilului (19) (Copy)biserica azilului (15) (Copy) biserica azilului (9) (Copy) biserica azilului (21) (Copy) biserica azilului (16) (Copy) biserica azilului (6) (Copy) biserica azilului (19) (Copy) biserica azilului (13) (Copy) biserica azilului (12) (Copy)

Ai fost martorul unui eveniment care crezi că ar merita să fie prezentat în ziar?
Folosește modulul de sesizări din TS App, aplicația de mobil Turnul Sfatului, iar noi vom prelua și aprofunda subiectul.
Descarcă aplicația de aici: https://tsfatului.app.link/download

Urmăriți-ne pe Instagram / Facebook / YouTube

Comentarii

0 comentarii

Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus