Fiii risipitori

Biblia este o culegere de vechi cărți sapiențiale evreiești, dar și de MĂRTURII directe, fundamentale, despre întruparea lui Hristos – prin tot ce ne-au relatat Apostolii trăitori în preajma Sa. Desigur, pentru elita vremii și majoritatea evreilor, Întruparea a fost atât de șocantă, încât nu și-au revenit până astăzi - și deci nu constituie o populație mărturisitoare, deși părea că este neamul „ales”... Aceștia au devenit primii „fii risipitori” din istoria creștinismului, ilustrând cu prioritate noțiunea de irosire a celei mai subtile moșteniri posibile! De aceea, prin mărturiile păstrate ale martorilor, avem pildele și învățăturile prezentate de Iisus cât a trăit pe pământ – situații de viață universal valabile, conturate pe structuri mentale perene, specifice ființei umane ! Și tocmai de aceea, Noul Testament, indiferent de limbajul în care a fost tradus, este un legământ despre AZI și despre MÂINE! Una dintre cele mai puternice pilde care se citește înainte de Postul Paștilor este cea despre fiul risipitor și fratele său. Sigur ca înțelesul creștin al acestei lecții este chemarea oricui și a tuturor la Credință, la sânul spiritual al Tatălui. Dar iată că astăzi pentru noi, românii, parabola capătă și alte înțelesuri – fiecare în parte trăit și „cheltuit” cu sacrificii, care să ne trezească și să ne dea imboldul cel bun!

Ce a ajuns România acum, la începutul mileniului III ? Din nou, o țară risipită; un neam rupt în mai multe bucăți, tot mai independente una de alta – cei plecați „la lucru” în străinătate, cei rămași la vatră (cu capul aplecat spre pământ...), cei aflați sub jugul rusesc și ucrainian și sârbesc... Pentru toți aceștia, „Tatăl” este SPIRITUL NEAMULUI. Unii îl mai simt ca un refugiu și o speranță, alții tind să-l uite... De ce suntem cu toții niște fii ai risipei ? - Pentru că aceia plecați, indiferent de motive, își irosesc cele mai bune energii, cei mai frumoși ani, în slujba altora, întru prosperitatea străinilor. Despre plată – este un motiv de care mi-ar fi rușine să amintesc: oricum e sub orice standard și, chiar dacă e mai mare ca în România, este amar plătit de lipsuri spirituale, care greu se pot măsura în bani... Gândiți-vă numai la despărțirea familiilor pe ani de zile, la acele lacrimi ale părinților și copiilor, înghițite în suspinul unui timp ce nu se mai întoarce niciodată... - Iar cei rămași, alde „noi ăștia” – noi am irosit toate ocaziile de a schimba strâmbătatea societății în care viețuim ! Tocmai noi, cei fără putere și speranțe, am fi avut puterea votului și a acțiunii civice hotărâte. Ne-a lipsit Credința, Nădejdea și Iubirea de neam ? Se pare că da...

Și astfel am ajuns să putem contabiliza niște uriașe pierderi – și sufletești și materiale, să privim nepăsători cum cei mai slabi și decăzuți dintre noi fură tocmai de la noi, și fără să se oprească, și într-un dispreț față de Neam strigător la cer !! Iată ce-am risipit, din tot ce am primit moștenire de la strămoși: 1. RESURSELE SPIRITUALE ALE NEAMULUI – tradițiile creștine și pre-creștine, pe care majoritatea le aruncăm la periferia sufletelor noastre. Am preluat (de la străini interesați de ale lor...) blamarea atitudinii naturale de dreapta a marilor noștri oameni de cultură – Eminescu, Coșbuc, Eliade, Crainic, Paulescu, Simionescu, Țuțea, Gafencu – fără a valorifica splendidele lor cercetări asupra Spiritului acestui popor românesc ! 2. RESURSELE NATURALE – furate în ultimele două secole de ruși și de unguri, astăzi cedate pe mită ordinară tuturor străinilor! 3. RESURSELE JURIDICE – STATALE reieșite din moștenirea Coroanei Române ! N-am fost în stare să redevenim Monarhie Constituțională, deși l-am avut mereu la dispoziție pe Regele nostru legitim - MIHAI I al României – să ne ridicăm, ca stat, deasupra condiției de fost satelit rusesc și de actuală colonie a oricui !! Aici, că n-am fost în stare, mă refer și la Biserica Ortodoxă, și la Armată, și la serviciile speciale (care numai se laudă că ar fi ”patrioate”...), ca să nu vorbesc despre forța exilului mai vechi! Ce-ar mai fi de spus? Morala aceleiași pilde milenare – Tatăl ne așteptă, i se împânzesc ochii privind în zare...

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi