GALERIE FOTO Vizită în halele părăsite de la Balanța

Dincolo de porțile vechi din fier ale întreprinderii Balanța e o altă lume. În afară de cei doi portari angajați, rar cineva mai pune piciorul în fostele ateliere. Peste 3.000 de angajați număra Balanța, în anii de glorie. Nici măcar unul singur nu pune mașinăriile în mișcare, astăzi.

foto Silvana Armat

O vizită în fostele hale industriale este o experiență rară într-o viață de om. Atelierele au rămas aproape la fel cum erau în ultima zi în care Balanța a mai produs ceva, la finalul anului 2013. Pare un orizont de timp apropiat, dar înainte de acest an, niciodată nu a avut loc o retehnologizare completă a fabricii, după standarde moderne, cu componente electronice. Tot decorul vorbește despre o lume apusă a coloșilor industriali susținuți de stat.

Șuruburi mici și mari, cuie de diferite dimensiuni, în general toate piesele care urmau să fie montate manual sunt și acum depozitate în cutii provenite de la foste ambalaje. Napolitane, biscuiți, iaurturi, recipiente golite de conținut și refolosite în cel mai pur spirit ecologist, care pe atunci se numea “economie”. Vopseluri și solvenți au rămas pe mese, în sticle de coniac și vodcă “Săniuța”. Neinscripționate în conformitate cu noile lor utilizări. Probabil regulile nescrise ale secției spuneau că singurul care poate lucra cu ele – și singurul care putea ține minte ce e în fiecare – e doar cel care le-a umplut.

La intrarea în unele ateliere sunt și astăzi pantofii de lucru uitați aici de ultimii muncitori. Veste groase, din piele și lână, sunt atârnate și acum pe scaune. “În ultimul an, ne tăiaseră și căldura. Beam cafele una după alta, ca să ne încălzim. Ne înghețau mâinile pe piese”, își amintește Gheorghe Istrate, un fost lăcătuș care a lucrat la Balanța timp de 33 de ani.

Pereții întreprinderii sunt și ei semne vii ale istoriei. Sloganuri motivaționale folosite de aparatul de propagandă încă sunt atârnate pe pereți. În cei 23 de ani de la căderea regimului comunist și până când fabrica s-a închis, nimeni nu le-a dat jos. Lângă ele au apărut, însă, și amprentele democrației importate.

Calendare cu femei goale, abțibilduri cu fotbaliști celebri în anii ’90 și o reclamă la Coca Cola, în care apare Gheorghe Hagi, cel de la Cupa Mondială din SUA, din anul 1994.

Muncitorii par să fi trecut ușor peste episodul care a marcat istoria lor, a Sibiului și a țării. În 21 decembrie 1989, un grup de 30 de persoane de la Balanța era primul din România care ieșea în stradă să se alăture protestatarilor din Timișoara. Au ieșit în curte și s-au izbit de porțile închise. “A venit directorul întreprinderii, a încercat să ne oprească, că a vorbit la Comitetul Județean de Partid și să rămânem pe loc. Noi aveam alte planuri, alte gânduri și am plecat de aici, din fața acestei porți, în dimineața zilei de 21 decembrie. Credeam că vom fi mult mai mulți, cu o zi înainte toată lumea spunea că ni se va alătura. Doar 30 am avut curajul să ieșim pe stradă. Era o epocă în care să ieși în stradă, în orașul controlat de Nicu Ceaușescu, să strigi împotriva sistemului, putea fi o chestiune de viață și de moarte”, își amintește Marius Iacob.

Tribunalul Sibiu a declarat oficial falimentul fabricii, la sfârșitul lunii martie. Administratorii spun că au încercat mai multe variante de repornire a producției, dar nu s-au putut achita de obligațiile la stat, care au crescut brusc de câteva ori. “Trei ani la rând, impozitul la Primărie a fost de 700.000 de lei şi în 2012 au stabilit un impozit de 3.000.000 de lei. Adică 700 şi ceva de mii de euro pe an, erau impozite imposibil de plătit. Pe fondul crizei, au scăzut comenzile, preţurile au trebuit scăzute la produse, preţurile la materie primă au crescut... Nici în activitate normală nu puteam să ne permitem aceste impozite. Cifra de afaceri era, în anii buni, de 5-6  milioane de lei”, explică administratorul Camelia Dumitra.

Ca să își acopere din pierderi, deținătorii acțiunilor au scos halele și terenul de sub ele la vânzare. Sunt peste trei hectare și jumătate, într-o zonă centrală, însă nimeni nu își arată interesul. Investiția ar fi, cel mai probabil, o gaură neagră, pentru că, în PUG-ul aprobat de Primărie, în zonă nu sunt prevăzute decât spații verzi.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

de Turnul Sfatului