Tandemul Iohannis-Cioloş, o tot mai mare dezamăgire

28 Aprilie 2016 10:47

A cam trecut perioada de încercare. Putem face ceva judecăţi. Din păcate, nu din acele la care ne-am fi aşteptat. Aceasta pare a fi concluzia care se degajă din prestaţia prezidenţială ca şi cea a guvernului Cioloş de până acum.

Niciunul dintre ei nu se consideră dependent de jocul politic, ca atare ne-am fi aşteptat la proiecţia şi iniţierea unor acţiuni concrete, curajoase, pe linia valorificării potenţialului uman şi material al ţării, în scopul refacerii ei economice, ţintă predilectă şi obligatorie în procesul de reformare, de ridicare a standardului societăţii româneşti. Nimic din toate acestea. În schimb au ridicat ştacheta deficitului bugetar la limita maxim admisă (3%), sumele rezultate alocându-le pe salarii şi alte cheltuieli de consum, iar acum dau din colţ în colţ spre a face faţă altor cereri, în spirală, pe aceleaşi domenii. Deja cheltuielile salariale generale au crescut cu peste 21%. Nimic în sprijinul refacerii economiei.

Credeam, la un moment dat, că totul se datorează jocului politic impus de Parlament în proiecţie electorală. Nu-i numai asta. Iată de exemplu, Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.11/ Aprilie 2016, prin care începând cu 1 Mai, salariile de bază pentru aparatul propriu al Ministerului Economiei, Comerţului şi Relaţiei cu Mediul de Afaceri se stabilesc la nivelul de 70% din nivelul de salarizare de bază aferent funcţiilor din cadrul Secretariatului General al Guvernului, adică, potrivit unui economist, o creştere de 40%. Totul pare o măsură luată pe şest şi iată cum: Din Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură, Investiţii străine, Parteneriat public-privat şi Promovarea exporturilor, înfiinţat în 2014 pe lângă Guvern, Ministerul Economiei preia activitatea privind Investiţiile străine iar Ministerul Finanţelor preia activitatea privind Parteneriatul public-privat, ambele împreună cu personalul corespunzător, cu motivarea ca totul să meargă mai bine, în special pe linia cooperării cu forurile europene. Printre rânduri se strecoară şi prevederea creşterii salariale de mai sus pentru întreg personalul Ministerului Economiei deşi va prelua numai o parte din personalul Departamentului de pe lângă Guvern, care în total este de 70 de posturi. Practic deci, o creştere salarială de 40% pentru personalul unui minister de talia Ministerului Economiei.

Lucrul pare cu atât mai şocant cu cât conducătorul acestui minister este şi vicepremier. Deci optica aceasta a direcţionării banilor spre consum dospeşte tocmai în gândirea guvernului.

Mai rezultă din pomenita Ordonanţă că în optica guvernului, investiţiile străine sunt socotite panaceul creşterii economice până la punctul la care de ele depinde realizarea programului de guvernare. N-ar fi nimic de spus dacă procesul ar fi unul de colaborare cu economia românească iar nu doar unul de folosire a mâinii de lucru ieftine. Intervenţia străină a acaparat în aşa măsură piaţa economică şi piaţa muncii încât pulsul economiei autohtone aproape a încetat. Au repetat-o de atâtea ori economişti de prestigiu, că strategic, şansa de redresare a României constă în refacerea potenţialului economic autohton. Credeam deci că neconstrâns politic, guvernul Cioloş va proiecta o astfel de strategie şi-i va schiţa primii paşi. Dimpotrivă, el, ca şi aproape toate guvernele postdecembriste, se lasă prins în plasa populismului, cheltuind bruma de bani pe consum în loc să o dirijeze echilibrat şi spre stimularea refacerii economice.

Bine, se va spune, dar ce are preşedintele Iohannis cu toate acestea? Are. Unui sistem prezidenţial îmbinat cu atribuţii executive nu-i poate fi străină orientarea de ansamblu a economiei ţării. A câştigat cu sloganul lucrului bine făcut. Care lucru, unde e lucrul în concreteţea lui? Da, în Sibiu s-a văzut, se vede. La nivel naţional nu-i nevoie? În consultările săptămânale cu primul ministru nu se atacă această cardinală problemă a României? Şi apoi ce exemplu dai ţării când cheltuieşti nemăsurat pe amenajarea unei locuinţe sau pe salarii pompoase la nivelul protipendadei? Salarii la nivel european şi producţie la nivel românesc? Se ştie cine a fost Maniu, spre exemplu. Cine a fost la Bădăcini a văzut modestia cumpănită în care trăia. N-ar putea fi un model de viaţă şi devotament pentru ţară?

Da, aceste prime începuturi ale guvernării Cioloş aduc cu sine anume nedumeriri, anume semne de întrebare. Se pare că România se vrea în totul fidelă Europei, străinătăţii, mai puţin fidelă sieşi.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi