După 10 ani. Ce-a fost și ce-a rămas după Sibiu Capitală Culturală

Sibiul întâmpina anul 2007 cu un spațiu improvizat de spectacole, cu fațade în renovare sau proaspăt refăcute și cu oameni, în marea majoritate, buimaci în fața marelui eveniment. S-au raportat atunci un milion de turiști și nu se știe nici până în ziua de azi procedeul numărării. Poate a fost făcut ca pe vremea recoltelor miraculoase de pe vremea lui Ceaușescu sau poate s-a socotit cinstit. Cert este că la aproape 10 ani după evenimentul care a schimbat fața Sibiului, numărul celor care ne vizitează a scăzut la mai puțin de o treime.

Fațadele imobilelor din centrul istoric stau acum din nou ridate, în marea majoritate. În spatele lor locuiește în continuare aceeași lume pestriță, iar exportul de culoare și cultură a fost cu greu realizat în cartierele orașului. Prin Târgul Vinului, ori pe Strada 9 Mai sau dacă vreți mai central, pe Cetății, sunt încă oameni care-și fac nevoile în curte. Un pic paradoxal.

Prin cartiere se lucrează, dar totul pare puțin anost și fără perspectivă. Se pune doar asfalt proaspăt și borduri, dar nu există o gândire pe termen lung. Se zugrăvesc parcări, dar nu se ia în calcul situația ce ar putea exista peste alți 10 ani. Un lucru cert: la marginea Sibiului s-au amenajat locuri pentru mici și ceafă la grătar.

Din 2007 nu a existat un program coerent de reabilitare a locuințelor istorice, iar modernizarea infrastructurii are viteza unui melc băut. În plus, ce s-a reparat de la zero acum 10 ani, acum trebuie din nou reluat. De semnalat ar fi doar faptul că o femeie a decedat în urma căderii unui ornament de pe o clădire. Dosarul s-a închis fără nici un vinovat, iar imobilul e în continuare martor infirm la spectacolele aflate azi în plină desfășurare pe Bulevardul Nicolae Bălcescu.

Nu s-a construit nimic semnificativ, vorbim în 10 ani de trei poduri. Singurul lucru care funcționează e zona industrială, iar asta nu depinde de noi sau administrație. Iar ce se întoarce de acolo, înapoi către societate e zero barat, în afara salariilor și impozitelor aferente.

De ceva timp, mi-am făcut un obicei. Îl întreb pe directorul Festivalului de Teatru, Constantin Chiriac, dacă după terminarea evenimentului îi mulțumește vreun om de afaceri. E singurul moment în care Sibiul mai trăiește gloria de acum 10 ani. Vin oameni noi, crește puțin și economia locală. Răspunsul e în continuare negativ. Nici unul.

Concluzia mea e că în 10 ani Sibiul a bătut pasul pe loc. Nu a creat nimic, nu a construit, nu s-a dezvoltat pe măsura elanului ce ar fi putut luat atunci. Poate nu s-a dorit sau poate nu s-a știut să se speculeze momentul. Cert este că Sibiul mai pulsează, la fel ca și înainte de 2007, printr-un singur eveniment. FITS.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

de Alin Bratu

Politic
Telefon:
0745 590 991

alin[at]turnulsfatului.ro