Ce facem cu cuplurile „gay”?

Curtea Constituțională a amânat pronunțarea asupra litigiului privind statutul juridic al cuplurilor „Gay”, alias homosexuale. Cum se știe, aceștia cer recunoaștere juridică, făcând trimitere la unele state occidentale care recunosc căsătoria între persoane de același sex. Problema nu este simplă, nici de desconsiderat.

Așa cum - în general post belic - este tratată problema raporturilor între drepturile omului și drepturile societății, aceasta din urmă ar trebui să cedeze în fața drepturilor individuale. O viziune decalibrată, exagerată, care s-a impus urmare ororilor sistemelor fascist și comunist. Mi se pare că basculăm dintr-o extremă în alta. Este adevărat că societatea este formată din indivizi dar, dincolo de statutul indivizilor, societatea trebuie să aibă propriile reguli și pârghii pentru a fi în măsură să asigure respectarea și exercitarea drepturilor individuale. Socot că prin prisma acestui echilibru s-ar impune a fi tratată și problema cuplurilor „gay”.

Indiscutabil, celula de bază a societății este familia. Relațiile normale și eficiente de familie sunt strict necesare pentru o societate sănătoasă. Și nu orice familie, ci familia monogamă. Familia poligamă rupe echilibrul social între sexe. Așa dar, ce este familia? În legislația noastră familia este strâns și condiționat legată de căsătorie. Codul civil condiționează întemeierea familiei pe căsătoria liber consimțită între un bărbat și o femeie (art.258-259). Discriminare, zic preopinenții „gay”, deoarece Constituția întemeiază familia pe căsătoria liber consimțită între soți (art.48) fără a-i exclude expresis verbis pe ei astfel cum face Codul civil. Chiar dacă Constituția nu definește familia ca fiind uniunea între un bărbat și o femeie întocmai Codului civil, ambele norme, atât cea constituțională cât și cea legală, completează definiția în sensul că familia se întemeiază, în afară de căsătorie, și ”. .pe dreptul și îndatorirea părinților de a asigura creșterea, educația și instruirea copiilor”. Cu alte cuvinte, o uniune între „soți” care nu satisface și aceste cerințe, nu răspunde constituțional condițiilor de căsătorie și familie.

Că nu pot fi părinți naturali, este limpede. Bine, se va zice, dar putem fi părinți adoptivi, tot astfel cum pot fi cuplul soț-soție care nu pot avea copii. Ei bine, dincolo de aspectul psiho-moral împământenit istoricește, se pune întrebarea : ce creștere, ce educație și ce instruire poate da copiilor un cuplu „gay”? Se acceptă că înclinațiile homosexuale sunt o abatere de la viața sexuală normală, procreativă, care asigură viabilitatea corpului social. Dacă, să zicem, s-ar putea face concesii în sfera moralității – în optica așa zis modernă – în niciun caz societatea nu poate ceda în privința mediului și condițiilor de creștere, educare și instruire a copiilor. Mi se pare limpede că oricâtă bunăvoință ar avea, oricâtă afecțiune sufletească, un cuplu „gay” tocmai pentru că este o abatere de la normalitate, nu poate satisface aceste fundamentale cerințe. Iată deci motive pentru care cuplul „gay” nu răspunde condițiilor legale și constituționale de întemeiere a unei familii pe fundamentul căsătoriei.

Ce s-ar putea face pentru a veni în întâmpinarea doleanțelor lor de recunoaștere legislativă spre a nu spune că sunt discriminați social? Un lucru relativ simplu : o reglementare legală distinctă sub denumirea de „CUPLU”. Nici căsătorie, nici familie ci o celulă socială de excepție, fundată pe uniunea liber consimțită între persoane de același sex. Se pot reglementa toate aspectele vieții de „cuplu” ca instituție legal recunoscută, pornind de la definiție și modul de întemeiere, continuând cu drepturi și obligații personale, patrimoniale, respectiv la relația acestuia cu societatea. Ce loc în societate și ce întindere de drepturi și obligații li se pot recunoaște și oferi e chestiune de optică generală a societății, de echilibrul despre care vorbeam mai la început. Ca persoane, aceleași drepturi recunoscute tuturor. Ca „Cuplu”, drepturi și îndatoriri compatibile cu o societate viabilă și sănătoasă.

În lumina considerentelor de mai sus, Curtea Constituțională ar trebui să respingă excepția de neconstituționalitate cu adresă la dispozițiile criticate din Codul civil și să sugereze Parlamentului o oportunitate „de lege ferenda”, privind adoptarea, după o largă dezbatere publică, a unei reglementări legislative a „ CUPLULUI GAY”.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi

de Gavril Dejeu