Zona Metropolitană Sibiu: din septembrie încep discuțiile. Cine, ce, cum, când?

28 August 2016 20:30

Subiect reluat în campania electorală din această primăvară, Zona metropolitană Sibiu va cunoaște primele discuții oficiale în a doua jumătate a lunii septembrie din acest an. Deocamdată, primarii din jurul Sibiului nu prea par a ști exact ”cu ce se mănâncă” un astfel de proiect, dar se arată de acord ”în principiu”, în timp ce unii afirmă deschis că nu prea agreează această idee. Vorbim de o potențială asociere între localitățile situate pe o rază de 30 de km în jurul Sibiului, asociere care ar putea duce – în primul rând - la o armonizare a dezvoltării urbanistice, infrastructurii și și utilităților, printre altele.

Printr-o lege adoptată în 2001 (legea cu nr. 351) pentru aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național, Parlamentul acestei țări a definit pentru prima dată conceptul de ”zonă metropolitană”: ”zonă constituită prin asociere, pe bază de parteneriat voluntar, între marile centre urbane (Capitala României și municipiile de rangul I) și localitățile urbane și rurale aflate în zonă imediată, la distanțe de până la 30 de km, între care s-au dezvoltat relații de cooperare pe multiple planuri”.

Prima astfel de zonă metropolitană înființată în România a fost cea construită în jurul Iașiului. Discuțiile au început în toamna anului 2002 și, cu sprijin american, Zona metropolitană Iași a fost înființată în aprilie 2004 de către municipiul Iași și 13 comune înconjurătoare. De atunci, în România au mai apărut alte zece astfel de asocieri (Constanța, Craiova, Brașov, Cluj, Oradea, Satu Mare, Baia Mare, Tîrgu Mureș, Roman și Suceava).

Aceste zone sunt conduse de consilii directoare în care sunt numite persoane desemnate de localitățile componente. Aceste persoane gândesc strategii și implementează proiecte agreate de toate localitățile componente.

ZMS – o asociere de până la 2.800 de km pătrați

Teoretic, pornind de la definiția din lege, Zona metropolitană Sibiu (ZMS) ar putea reuni într-o asociere alături de Sibiu nu mai puțin de cinci orașe (Avrig, Cisnădie, Miercurea Sibiului, Săliște, Ocna Sibiului, Tălmaciu) și 24 de comune (Alțâna, Apoldu de Jos, Boița, Cristian, Gura Râului, Loamneș, Ludoș, Marpod, Mihăileni, Nocrich, Orlat, Poplaca, Racovița, Rășinari, Sadu, Șeica Mică, Șeica Mare, Șelimbăr, Slimnic, Șura Mare, Șura Mică, Tilișca, Turnu Roșu și Vurpăr).

Din practica zonelor înființate până acum, comunele mai îndepărtate de marile centre urbane nu au dorit să adere. Tocmai de aceea, Turnul Sfatului a cerut doar părerea primarilor de localități imediat învecinate municipiului Sibiu. Cu toții s-au arătat deschiși unui astfel de proiect, mai puțin primarul comunei Cristian, Ioan Seuchea. ”În primul rând, cetățenii din comună nu vor fi de acord. Pentru ce să ne asociem? Ca să fie bine Sibiului? Eu, din 2004, am crescut impozitele doar de două ori și atunci doar pentru că am fost obligați de Guvern. Nu vrem să ajungem precum acele cartiere ale Sibiului - foste localități, precum Gușterița sau Turnișor, unde există atâtea probleme de infrastructură nerezolvate”, spune Ioan Seuchea.

Din a doua jumătate a lui septembrie

Toți primarii din jurul Sibiului așteaptă ca primul pas să fie făcut din municipiul reședință de județ. Iar Astrid Fodor, oferă și un prim termen. ”Prima întâlnire pe această temă cu reprezentanții localităților din jurul Sibiului va fi programată în a doua jumătate a lunii septembrie. Proiectul a făcut parte din programul meu electoral și bineînțeles că este în continuare de interes pentru Primăria Sibiu și pentru mine. Dezvoltarea orașului și a întregii zone ar primi un impuls important prin realizarea acestei zone metropolitane. Beneficiile sunt de natură economică, administrativă și socială, existând clare avantaje și în domeniul mobilității populației. De aceea voi depune toate eforturile pentru ca zona metropolitană Sibiu să se realizeze și sper ca toți factorii implicați să recunoască importanța proiectului”, declară Astrid Fodor.

Ea preferă să nu avanseze niciun termen de concretizare a unui astfel de proiect. ”Depinde de rezultatul primelor discuții cu reprezentanții localităților din jurul Sibiului. Dacă aceștia și comunitățile pe care le reprezintă vor înțelege beneficiile și vor adera la acest proiect, totul se va desfășura mai rapid. Termenul nu va fi unul foarte scurt, având în vedere că pașii prevăzuți de legislație pentru realizarea acestei zone presupun anumite termene și demersuri”.

Ce spun ceilalți primari

Cu excepția primarilor din Șelimbăr și Rășinari, ceilalți primari consultați de Turnul Sfatului nu par a se fi preocupat, până acum, de un astfel de proiect. ”Am spus-o încă din campanie, sunt de acord atâta timp cât unitatea administrativ-teritorială Șelimbăr rămâne de sine-stătătoare. Prin asocierea într-o zonă metropolitană, pentru Șelimbăr aș vedea ca proiecte prioritare transportul în comun și îmbunătățirea infrastructurii în ceea ce privește relaționarea străzilor cu municipiul Sibiu. Chiar aștept aceste întâlniri, sper să fie un proiect sănătos și să fim mândri că am fost părtași la punerea bazei lui”, spune Marius Grecu, primarul comunei Șelimbăr.

Bucur Bogdan, primarul din Rășinari, consideră că o zonă metropolitană ar putea fi benefică și turismului. ” Sunt anumite aspecte, cum ar fi transportul sau dezvoltarea turistică, ce ar putea ajuta toate localitățile din zonă. Dar, în primul rând, toată populația ar trebui informată despre ce înseamnă acest concept de zonă metropolitană. Deoarece multă lume înțelege prin acest demers faptul că anumite localități limitrofe ar fi «înghițite» de orașele mari. Trebuie discutat despre atribuțiile fiecărei localități în parte”, afirmă Bogdan.

Și primarul din Cisnădie, Ghoerghe Huja, crede că o zonă metropolitană în care să fie regândite – în primul rând - noi căi de comunicație este necesară. ”Dacă vorbim de proiecte comune legate de infrastructură și transport, evident că putem discuta, sunt lucruri bune. Dacă ne gândim și numai la intrarea în Sibiu, dinspre Cisnădie, prin cartierul Cireșica, unde totul se blochează, e evident că trebuie să discutăm. Acolo se formează dimineața cozi de sute de mașini, din cauza intrării pe la acel sens giratoriu”.

Și noul primar al comunei Poplaca, Vasile Budin, se declară adeptul unei zone metropolitane. ”Cu dragă inimă, pentru un astfel de proiect. Multe cred că ar putea fi avantajele pentru Poplaca”. Tot nou ales este și primarul din Șura Mare. ”În principiu, aș fi de acord. Dar trebuie să analizăm avantajele și dezavantajele pe care le-am avea, căci în cele două luni de când sunt primar nu am apucat să analizez aceste chestiuni. Dacă, de exemplu, am rezolva o parte din transportul în comun dintre localități, ar fi un lucru bun”.

Din Șura Mică, primarul Valentin Riștea tot chestiunea transportului în comun o pune pe primul loc. ”Fiind atât de apropiați, având multe probleme comune care ar putea fi armonizate - cum ar fi transportul în comun – un astfel de proiect l-aș vedea benefic. Dar, depinde de abordarea problemei, de modul în care acest proiect este prezentat cetățenilor. Să nu fie reticenți, căci majoritatea din vecinătatea Sibiului se feresc de mărirea taxelor și impozitelor, dintr-o greșită înțelegere a unui astfel de proiect. Care este o idee bună, dar care trebuie discutată”, spune Riștea.

Exemplul Oradea

Probabil că cea mai eficientă zonă metropolitană a României este cea din Oradea. Înființată în 2005 de municipiul Oradea și nouă comune învecinate, ZMO a ajuns acum la 12 membri. Prin atragerea de fonduri (europene, guvernamentale, norvegiene etc) ZMO a implementat în ultimii zece ani aproximativ 30 de proiecte, cu o valoare totală de peste 26 de milioane de euro. Iar proiectele sunt din cele mai diverse: de la realizarea de diferite strategii, până la construirea de noi drumuri de legătură, piste de biciclete, proiecte de ecologizare a tuturor râurilor din zonă, de îmbunătățire a infrastructurii de internet, de dezvoltare a transportului public, de eliminare a depozitelor ilegale de deșeuri, de dotare cu aparatură a spitalelor din zonă sau chiar de renovare a unor biserici. ZMO s-a implicat, însă, și de elaborarea unui Plan urbanistic general al întregii zone, dar și în ”fiscalitatea proprietăților și managementul patrimoniului imobiliar”.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).