Vineri,
04.12.2020
Cer Senin
Acum
5°C

Simona Neumann, Asociația Timișoara CCE 2021: ”Cunosc și iubesc Sibiul încă din primii ani ai copilăriei mele”

30 Septembrie 2016 09:03

Simona Neumann, Asociația Timișoara CCE 2021: ”Cunosc și iubesc Sibiul încă din primii ani ai copilăriei mele”

Timișoara a surprins multă lume zilele trecute fiind orașul desemnat din România pentru a fi Capitală Culturală Europeană în anul 2021, înaintea Bucureștiului sau a orașului Cluj-Napoca. În fruntea asociației care gândit, elaborat și prezentat proiectul Timișoarei se află Simona Neumann. Are o experiență de 18 ani în relații internaționale și afaceri europene în poziții de management, coordonare și execuție în diferite organizații românești și internaționale. A lucrat și la Comisia Europeană, iar acum vrea să ducă Timișoara pe culmi pe care nici Sibiul nu le-a atins în 2007. Am stat de vorbă cu dumneaei despre cum va face asta și cât de mult a ajutat-o Sibiul în planurile ei. 

 

Rep.: Câtă atenție ați acordat Sibiului atunci când ați gândit și elaborat proiectul Timișoara CCE 2021? Ați vizitat Sibiul, ați discutat cu oamenii de aici implicați în Sibiu 2007?

S. N.: Aș începe printr-o mărturisire personală, de suflet. Cunosc și iubesc Sibiul încă din primii ani ai copilăriei mele pentru simplul fapt că mi-am petrecut aici o parte din vacanțe, la bunica mea maternă. Munții din împrejurimi, gustul apei de izvor, aerul curat, oamenii calzi, mireasma de tămâie amestecată cu levănțică din casa bunicii, Dumbrava, Cisnădie, Rășinari, Lacul Bâlea, Podul Minciunilor, Muzeul Bruckenthal, dar și vocea caldă și blândă a bunicii sunt câteva din emoțiile și amintirile care îmi revin în minte și în suflet atunci când spun Sibiu. Poate și din acest motiv, dar și pentru că Sibiul avusese experiența anului 2007, după ce am preluat conducerea Asociației Timișoara Capitală Culturală Europeană, organizație delegată să pregătească dosarul de candidatură al Timișoarei în competiția pentru prestigiosul titlu european, am considerat de bun augur să contactez oamenii care au pus în mișcare și care continuă să ducă mai departe moștenirea lăsată de programul anului capitalei culturale.

Prima persoană pe care am întâlnit-o a fost, desigur, domnul Constantin Chiriac – Directorul General al Teatrului “Radu Stanca”, Președintele Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu, un mare om de cultură și un suflet generos. Dincolo de profesionalismul Domniei Sale, am descoperit un om sensibil, care mi-a împărtășit din experința lui cu bunătate și o mare deschidere. Ulterior, am participat la toate întâlnirile pe care domnul Chiriac le-a organizat la Sibiu pentru orașele candidate din România, la Bursele de Spectacole din cadrul Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu, la dezbaterile privind orașele candidate la titlul de Capitală Culturală Europeană în anul 2021. Am fost impresionată de energia și expertiza dedicate de Domnia Sa orașelor candidate, de dorința de a împărtăși din experiența Sibiului și de a deveni o sursă de inspirație pentru noi toți.

M-au inspirat și discuțiile cu o parte din echipa Sibiului,  la Timișoara colaborând pentru câteva luni în 2015 cu una din membrele echipei festivalului de teatru. Nu în ultimul rând, în vizitele mele din ultimii ani, m-a inspirat atmosfera orașului de după anul capitalei culturale. De data aceasta am învățat să-l privesc și să-l cunosc cu ochiul profesionistului. Știam că la Timișoara ne așteaptă o muncă enormă, mai întâi pentru câștigarea competiției europene, mai apoi, în cazul câștigării titlului, pentru punerea în aplicare a proiectului de candidatură.

 

Rep.: Ce ați găsit interesant din ce a avut și are Sibiul și ce diferențe ați identificat? Mă refer la specificul Timișoarei și la ideile care nu pot fi preluate de aici.

S. N.: Există multe asemănări și multe deosebiri între Sibiu și Timișoara. Multiculturalitatea și multiconfesionalismul sunt două dintre elementele comune. Dar, până la urmă, așezarea geografică influențează comportamentul uman și urban. În timp ce munții din preajma Sibiului țin oamenii uniți într-o comunitate, câmpia Banatului din jurul Timișoarei invită la o mișcare centrifugă, uneori peste granițe, prin urmare unirea comunității trebuie realizată prin idei și aspirații comune.

 

Rep.: Ce imagine are Sibiul în Timișoara? Ce impresie v-a lăsat Sibiul în prezent, la 9 ani după ce a fost CCE?

S. N.: Timp de patru ani, de când mă ocup de proiectul Timișoarei am auzit de la concetățenii mei doar cuvinte de laudă despre orașul dvs. Nimeni nu bănuia de legătura mea personală cu Sibiul, de aceea îmi era dat drept exemplu doar din perspectiva candidaturii. Sibiul este pentru timișoreni simbolul curățeniei, al bunei organizări, al exemplului de urmat, al căldurii și al ospitalității oamenilor săi.

După nouă ani de la deținerea titlului european, Sibiul mai înseamnă Bursa de Spectacole, teatru de calitate – Festivalul Internațional de Teatru fiind frecventat de sute de timșoreni ani de an -, înseamnă satele din împrejurimi, o natură fabuloasă, turiști de pretutindeni și mai înseamnă ospitalitatea oamenilor săi pentru că fără aceștia nu ar exista nimic. Oamenii scriu povestea locurilor, a spațiilor, a orașelor, a satelor  pe care le populează.

Image result for simona neumann

Rep.: Proiectul Timișoarei pentru 2021 este deschis la colaborări cu alte orașe sau instituții din țară și străinătate? Cum ar putea arăta o astfel de colaborare?

 S. N.: Da, desigur. Toate programele propuse de noi presupun colaborări internaționale și multe dintre ele și colaborări cu alte orașe românești, iar acest lucru reiese din dosarul de candidatură. În următorii patru ani vom extinde aria colaborărilor în vederea pregătirii anului capitalei culturale. Marea majoritate a producțiilor artistice nu vor fi importuri din străinătate, ci mai degrabă creații comune pe care ne propunem să le realizăm cu operatorii culturali din Timișoara, din țară și din Europa. Nu excludem nici artiști dinafara continentului nostru.

 

Rep.: În mesajul de felicitare pentru dumneavoastră și echipa dumneavoastră, fostul primar al Sibiului, președintele Iohannis, a vorbit și despre rolul pe care îl va avea Timișoara în promovarea imaginii României prin CCE. Simțiți o responsabilitate în plus din acest punct de vedere?

S. N.: Mesajul Președintelui țării ne onorează și ne obligă nu doar pentru că vine din partea reprezentantului celei mai înalte demnități în stat, ci și pentru că Domnia Sa a trecut prin experiența nemijlocită a genezei unei capitale culturale.

Dincolo de acest aspect, în conștiința mea și a multor timișoreni Sibiul înseamnă și Klaus Iohannis, omul care a reușit să repună pe harta Europei orașul și, prin acesta, o țară înreagă. În momente în care România s-a confruntat și se confruntă cu provocări serioase privind imaginea și percepția sa în lume, Sibiul este o oază de europenitate care impune respect și chiar o reverență. Îmi doresc acest statut și pentru Timișoara!

 

Rep.: Sunteți interesați să angajați oameni cu experiență în managementul cultural din Sibiu pentru desfășurarea proiectului Timișoara CCE 2021?

S. N.: Da, este firesc. Competențele dobândite în timpul pregătirii unei capitale culturale sunt de neprețuit. De altfel, lucrul acesta l-am și afirmat în dosarul de candidatură. 

 

Rep.: Sibiu 2007 a însemnat și discuții, probleme sau nemulțumiri legate de bani, fonduri alocate, săli de spectacole lipsă, politicieni populiști, orgolii artistice rănite, acuzații... nu este numai lapte și miere. Sunteți pregătiți și pentru astfel de situații? Greul abia acum începe. Câtă susținere simțiți din partea oamenilor din oraș?

S. N.: Desigur, știu că aceste lucruri sunt inerente. A fost cazul nu doar al Sibiului, ci și al câtorva alte orașe din Europa care au deținut titlul. Candidatura noastră s-a confruntat la început cu o provocări multiple pentru că timișorenii, și mai ales majoritatea intelectualilor/oamenilor de cultură, nu credeau în șansele orașului. Treptat, prin multă muncă, informare și comunicare s-a ajuns ca în iunie a.c. 90% dintre timișoreni să-și dorească să se implice în proiect odată cu dobândirea titlului (conform unui studiu sociologic elaborat de Universitatea de Vest din Timișoara în iunie 2016). Sunt conștientă de faptul ca odată titlul câștigat, încep provocările implementării. Dar nu mai pornim de la zero, există deja în oraș un spirit bun, constructiv și, în plus, va exista și un comitet de monitorizare a implementării programului TM2021 din partea instituțiilor europene. Ceea ce este un lucru foarte bun.

 

Rep.: Câte evenimente culturale, concerte sau spectacole au loc zilnic în Timișoara? 

S. N.: În acest moment au loc anual peste 3.500 de evenimente culturale în Timișoara. Până în 2021 ne propunem ca în primul rând să îmbunătățim calitatea artistică a evenimentelor propuse în programul nostru, având o mai mare expunere națională și internațională. În plus, acestea trebuie să creeze o efervescență în rândul societății civile pentru ca să devină mai unită, militantă și să readucă în prim planul discursului european valori importante precum interculturalitatea, multiconfesionalismul și antreprenoriatul în vremuri de criză pentru continentul nostru. Dorim ca Timișoara să devină un centru de excelența culturală în regiune și un motor în promovarea acestor valori.

 

Rep.: În încheiere vă rog să faceți un mic exercițiu de imaginație și să-mi spuneți cum va arăta programul cultural al unei zi banale de marți, prin luna aprilie, a anului 2021 în Timișoara.

S. N.: Lucrul acesta îl vom detalia în cei patru ani de pregătire care urmează, astfel încât la sfârșitul anului 2020 să avem un caiet-program complet pentru 2021 – anul Capitalei Culturale Europene. Ceea ce pot să vă spun de pe-acum este că vor fi evenimente culturale nu doar în centrul orașului, ci și în cartiere, în spații neconvenționale, pe străzi și în parcuri, că artiștii vor fi mai aproape de oameni, de domeniul IT, că cetățenii obișnuiți vor trece - în cazul unor spectacole - de la simpli spectatori la co-creatori ai actului artistic. În general, oamenii se vor bucura de o calitate a vieții mult mai bună și nu vor simți neapărat nevoia să dea o fugă la Viena, Budapesta sau Belgrad la sfârșit de săptămână pentru un spectacol sau un concert, ci vor rămâne în Timișoara.

Credit foto: Ovidiu Bega/www.timisoara2021.ro

Stefan Dobre

de Stefan Dobre

Administrație
Telefon:
0724 605 815

Comentarii

1 comentarii

eu

Acum 4 ani

Simonica dar banul saracul de unde vine la Timisoara. Sibiul a beneficiat de sume guvernamentale imense la vremea lui , lucru care nu se va repeta . L a fel tu stii prea bine ca alocarile europene pentru 2021 sunt infinit mai mici! Si nu cred ca vrei sa te risti ca si marele tau invatator Chiriac care stie ca anul viitor nu are finantare pentru festival ( bun rau asa cum este) si plus a inceput si sa scrie memorii la despre fondurile editiilor trecute Prietenii stiu de ce
Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus