Era mai bine pe vremea lui Ceaușescu

Mi se păreau fabuloase orele pe care le stăteam la coadă la pâine. Trecea de multe ori de ora prânzului, iar când ajungea mașina cu pâine caldă era aproape un delir colectiv. Mirosul dulce de pâine proaspăt scoasă din cuptor oprea orice discuție. Orice cuvânt era imposibil de rostit, doar mușchii se întăreau pentru a încerca asaltul final. Nici un personaj cu fizic moale nu năștea vreun sentiment de milă. Era îmbrâncit, scos în margine, izolat. Nu avea altceva de făcut decât să o ia de la capăt. Fără nici un drept, singur, doar cu sacoșa din bumbac, neagră, cusută în casă.

Era mai bine pe vremea lui Ceaușescu. Iar cei care spun că nu puteau ieși din țară sunt niște etern nemulțumiți. Să meargă acum să ceară drept de intrare în cea mai democratică țară din lume. O viză de Statele Unite se ia greu și doar atunci când dovedești cu acte că te vei întoarce. Din acest punct de vedere nu s-a schimbat nimic.

Era mai bine pe vremea lui Ceaușescu. Nimeni n-a murit de foame. Era pentru toată lumea. Iar atunci când nu găseai nimic, aveai o rudă sau un prieten care te ajuta. Acum avem Facebook și singurul ajutor care vine de acolo e plictiseala alungată atunci când stai pe toaletă. Atunci aveam o ușă mereu deschisă la vecinul de vis-a-vis. Cu un muștar, o sticlă de vin, un deget de sare sau o vorbă bună. Acum avem Lidl. Iar singura vorbă care-ți iese de acolo e ”vedeți că s-a respins plata cu cardul”.

Era mai bine pe vremea lui Ceaușescu. Fiecare avea un loc de muncă. Chiar dacă nu ajungea salariul, puteai fura orice de acolo. S-au făcut case cu câte o sticlă de diluant, un litru de benzină, un mosor de ață, un geam. Nimeni nu pleca fără ceva. Așa erau timpurile, nimeni n-a dormit afară. Statul își dădea loc de muncă, apartament la bloc, îți ducea copilul la grădiniță, ți-l ținea în școală și îi dădea și vaccinul la timp. Acum aștepți ani de zile pentru o locuință socială, iar de ANL nici nu se pune problema. Te împrumuți 30 de ani de la bancă pentru un apartament la etajul 15 într-un bloc prost făcut în Șelimbăr. Ții cu dinții pentru un loc de muncă pe bandă în Zona Vest. În drum spre casă de-abia dacă mai intri la un chioșc pentru o bere. E meci de Champions League în seara asta. Uite prima diferență!

Era mai bine pe vremea lui Ceaușescu. Milițienii aveau autoritate. Primarul avea autoritate. Prim-secretarul avea autoritate. Șoferul de autobuz avea autoritate. Farmacista avea autoritate. Inginerul-șef avea autoritate. Bucătăreasa de la cantină avea autoritate. Singurul om fără autoritate erai tu.

Acum ai dreptul de a fi orice. De a face orice. De a spune orice. De a te implica. De a spune ce nu-ți convine. De a găsi soluții. De a vorbi.

De ce nu o faci?

De ce ți-e dor să fii un nimeni?

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi

de Alin Bratu

Politic
Telefon:
0745 590 991

alin[at]turnulsfatului.ro