Centrul medical de zece milioane de euro al Sibiului: ”S-ar putea să ștergem aparatele de praf”

Centrul de Cercetare și Telemedicină în Bolile Neurologice la Copii, din cadrul Spitalului de Pediatrie Sibiu, a fost inaugurat la sfârșitul anului 2015, după investiții de zece milioane de euro, din fonduri europene. La un an după, centrul nu are cadrul legislativ ca să funcționeze la capacitate optimă. Pacienții nu pot deveni subiecți de cercetare,  aparatele nu se pot folosi atât cât este nevoie și există în continuarea problema personalului. În plus, fără cercetare și fără venituri, aparatele ultraperformante ar putea rămâne doar pentru a fi șterse de praf.

Mai mult, conducerea Spitalului Clinic de Pediatrie arată că nici nu poate asigura sustenabilitatea financiară a Secției de Cercetare. Selectarea subiecților de studiu îi pune pe medici în situația ingrată în care există aparatură performantă și personal, dar nu se poate folosi în beneficiul pacientului. Iar finanțarea trebuie să se bazeze doar pe studii de cercetare. “Am plecat cu ideea că, prin crearea acestor facilități de cercetare vom putea să atingem doua scopuri: să creștem dotarea spitalului și, implicit, gradul de servicii aduse populației, și să obiectivăm tabloul clinic al pacienților cu aparatură de înaltă performanță. De cealaltă parte, dorim să putem face cercetare pe o infrastructură similară cu cea din marile centre din vest. Însă nu poți cerceta ceva ce nu are legătură cu boala si pacientul. Nu poți să iei omul de pe stradă și să-l introduci într-un lot de cercetare”, spune dr. Ciprian Radu Șofariu, medic primar radiologie și imagistică medicală, directorul medical al Spitalului de Pediatrie.

Lipsa cadrului legislativ

Potrivit conducerii unității au fost depuse în luna septembrie a acestui an două adrese către finanțator, și anume Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică și Inovație. Printre cerințe se numără și modificarea unor aspecte pentru a putea funcționa la standardele propuse. Una dintre cerințe este elaborarea cadrului legislativ sau a unui Ghid de bune practici pentru Centrele de Cercetare în acord cu legislația națională și cea a UE. “Avem nevoie de un ghid de bune practici care să ne permită să investigăm și pacienții din spital. Există o noțiune de cercetare translațională, în care pacientul din spital poate deveni subiect de cercetare în urma acordului său informat. Așteptăm încă acel ghid. Noi am depus aceste acte și încă nu avem un răspuns și nici nu avem ghidul necesar desfășurării activității publicat în Monitorul Oficial”, explică Ciprian Radu Șofariu.

Lipsa de personal

O altă problemă a centrului este lipsa personalului. Proiectul prevede angajarea a 30 de specialiști, dintre care - în primul an - 15. În momentul de față sunt angajați 11: un medic pediatru, un medic neurolog, doi medici radiologi, trei asistenți în imagistică și patru asistenți în neurologie. ”Sigur că am dori să angajăm toți cei 30 de oameni. Deoarece activitatea de cercetare încă nu este sustenabilă financiar, vom continua o vreme cu jumătate din personalul necesar”, spune directorul medical.

”S-ar putea să le ștergem de praf”

În momentul de față centrul nu poate funcționa la capacitate maximă, cercetătorii au demarat unele proiecte, dar încă sunt condiționați de birocrație. De aparatul de investigații de înaltă performanță prin rezonanță magnetică (RM 3T), dotat pentru a depista o serie largă de afecțiuni, beneficiază mult mai puțini copii decât ar trebui. “RM-ul în loc să investigheze minim 12 pacienți pe zi, investighează doar doi-trei subiecți de cercetare. Asta spune multe. Interesul pacientului primează, nu cel financiar sau al altor entități. S-ar putea în viitor să ștergem de praf aceste aparate de înaltă performanță neputându-le plăti mentenanța. Acum le ștergem doar parțial, fiind încă în perioada de garanție”. Conducerea spitalului și-a asumat responsabilitatea de a utiliza infrastructura secției de cercetare în interesul pacienților care și-au dat acordul de a fi integrați în studii de cercetare, devansând apariția ghidului de bune practici și reglementarea națională a cercetării translaționale. ”Alternativa era de a nu fi utilizate. Suntem pasibili de pedeapsă pentru că le folosim în lipsa acestor reglementări. Funcționăm la un gri spre negru din punct de vedere legal. Ne asumăm o responsabilitate, dar stăm cu inima împăcată pentru că nu am pus vreodată în balanță viața pacienților”, arată Ciprian Radu Șofariu.

Cinci compartimente

Centrul de la Sibiu are cinci departamente de cercetare, dotate cu aparatură de ultimă generație: compartimentul de neuro-radiologie, compartimentul de genetică, boli metabolice și cercetare a patologiei pediatrice coexistente sau induse de bolile neurologice, compartimentul clinic de neurologie pediatrică, compartimentul de cercetare în neurologie și polisomnografie și compartimentul de telemedicină și educație medicală. “A durat puțin până am pus protocolul la punct, biologia moleculară este o chestie care mănâncă foarte mulți bani. Însă este un domeniu de vârf. Este o reușită că putem, în Sibiu, să facem chestia asta cu copiii. Am reușit să aducem echipamente bune, asta și prin efortul tuturor colegilor care au participat la implementarea proiectului. Partea grea este că e din ce în ce mai dificil să câștigi proiecte. Dar eu sunt optimist”, spune dr. Bogdan Neamțu, medic primar pediatru și șeful Secției de Cercetare.

Foto: Silvana Armat

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

de Elena Andrei