Luni,
24.06.2024
Partial Noros
Acum
28°C

Fabrica de steaguri de la Mârșa lucrează din septembrie pentru comenzile de 1 decembrie

Fabrica de steaguri de la Mârșa lucrează din septembrie pentru comenzile de 1 decembrie

Fabrica de steaguri de la Mârșa lucrează din luna septembrie să livreze la timp comenzile pentru Ziua Naţională. Zeci de croitorese lucrează, în această perioadă, peste 60.000 de metri liniari de material.

Pentru Ziua Naţională a României, fabrica de la Mârşa a început să lucreze încă din luna septembrie, când a făcut comenzile pentru materialul din care croitoresele trebuie să facă mii de steaguri de diferite mărimi.

Reprezentanţii firmei au declarat, pentru MEDIAFAX, că un drapel înseamnă mult mai mult decât o bucată de material.

"Noi începem să ne pregătim pentru perioada aceasta mult mai devreme. Am început să ne aprovizionăm prin septembrie. Lucrăm cam din octombrie şi în noiembrie, am făcut deja o livrare pentru un mare lanţ de magazine din România, unde se vor găsi eşarfe tricolore, steaguri de diferite dimensiuni, minieşarfe, steguleţe de maşină, steguleţe de mână, toate făcute de noi. În perioada aceasta facem zeci de mii de steaguri. Nu lucrăm doar steaguri de România, ci fel de fel de alte steaguri, de diferite forme şi mărimi. În perioada aceasta predomină, însă, cele de România”, declară, pentru MEDIAFAX, Cristina Maierean, inginer textilist, şef de producţie la firma care produce steaguri.
Inginerul explică faptul că există mai multe feluri de steaguri: steaguri de catarg, care sunt diferite ca dimensiuni şi mod de arborare, dar şi steag cu lance, care are, în general, un metru pe un metru jumătate. La fabrică se fac şi cocarte, steaguri de maşină, eşarfe şi tot felul de obiecte din culorile tricolorului
"Steagurile de catarg au culorile pe verticală sau, la cererea clientului, pe orizontală. Au o lăţime de un metru şi lungimea până la cinci metri sau chiar mai mult”, spune Maierean.
Aceasta explică şi cum se întâmplă ca drapelul să pară făcut dintr-o singură bucată, deşi sunt trei culori: "Noi facem steaguri imprimate şi steaguri cusute. În ceea ce priveşte steagurile imprimate, imprimarea se face pe un material alb de pe o hârtie colorată. La steagurile cusute, tăiem fâşii şi unim una cu cealalaltă”.

La Mârşa se fac steaguri de 16 ani, nu doar pentru România, ci pentru orice ţară. Se fac steaguri simple, dar şi steaguri cu simboluri heraldice, cu stema oraşului, steagul NATO şi al Uniunii Europene.

Iar atunci când vine vorba de steagul Uniunii Europene, lucrurile par extrem de complicate, însă doar pentru cei neavizaţi. Cei de la fabrică ştiu exact mersul lucrurilor: o maşină programată pe calculator taie cu flacără stelele Uniunii, o angajată le adună de pe planşă, iar un tânăr cu multă răbdare desenează locul exact unde va fi aşezată fiecare stea, apoi fiecare este aşezată pe pânză şi presată mecanic.

"Avem graficieni care fac desenul pe calculator. În general, steagurile cu stema oraşului se fac prin imprimare. Nu le coasem. Primim ţesătura pe care face transferul de culoare. În perioada aceasta am lucrat cam 30.000 de metri de material subţire din export. Pe acest material se lucrează prin transfer de culoare, fără cusătură. Pe alţi 30.000 de metri din producţie internă, românească, lucrăm steaguri la care coasem culorile”, explică una dintre angajate.
Pentru a lucra atât de mult cu drapelul tricolor, e nevoie să fii şi puţin patriot. Cei de la fabrica de steaguri sunt mai mult decât patrioţi: îşi arborează steagul şi cer acelaşi lucru şi de la cei care primesc drapelul de la ei.
"Ce pot eu să vă spun este că celor cărora le dau un steag le pun o condiţie: să îmi facă o poză şi să mi-o trimită să văd că a fost arborat drapelul. Suntem români şi vreau să văd steagul României arborat. Vrem noi să vedem steguleţe la maşini. De ce noi nu punem steguleţe la maşină? Americanii îşi fac tot felul de obiecte din culorile steagului. Culorile noastre nu sunt frumoase? Eu îmi pun steagul în geam. Aşa simt eu că trebuie să fac. Făceam şi înainte de a lucra aici. Dar poate sunt eu mai ciudată. Eu, când e ziua lui Eminescu, citec poezii de Eminescu”, afirmă Cristina Maerean, pentru Mediafax.
La Mârşa este şi locul unde cluburile Steaua Bucureşti şi Dinamo Bucureşti "stau la aceeaşi masă”, sau, mai bine zis, la aceeaşi maşină de cusut, pentru că, spune şeful de producţie al fabricii, se fac, aici, steguri, fanioane, eşarfe, echipament sportiv personalizat. Tot la Mârşa se fabrică echipamentul naţionalei de polo a României.

Într-o altă încăpere a fabricii se află cel căruia îi place să spună că face croitorie de 50 de ani şi că meseria lui este artă şi matematică în acelaşi timp.

În perioada aceasta, Nicu Vezan se ocupă de costumele populare pe care urmează să le îmbrace Ansamblul Junii Sibiului la concertul aniversar, dar şi la concertul care va avea loc pe 1 decembrie. Costumele vechi de sute de ani sunt reproiectate, recroite şi reţesute, astfel încât între costumele vechi şi cele noi nu există nicio diferenţă.

"Primim costume de sute de ani. Le proiectăm. Sunt 4 – 5 proiectanţi de acest fel în ţară şi unul dintre ei ne ajută pe noi. Fiecare împunsătură la floare trebuie să fie exactă la unghi, la scară. Se face un program pe calculator şi programul acela se pune pe o dischetă şi se face ca o poză ce va fi ţesută întocmai de maşinile noastre. Se ţine cont de tot: de cote distanţe, dimenisuni, de fiecare segment din bluza veche. Dacă nu se ţine cont de ceva, nu iese. Croitoria este o artă, ca pictura, în care se îmbină matematica, viziunea, talentul”, spune Nicu Vezan, care face croitorie de 50 de ani.
El a fost cel care, în urmă cu 16 ani, le-a învăţat croitorie pe femeile care lucrează astăzi în fabrică.
"Totul a început prin reconversie profesională. Au fost femei care au lucrat la sudură, la strung. Am început cu ele de la ac şi de la cum se ajunge de la fir la stofă”, a mai spus bărbatul.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Stefan Dobre

de Stefan Dobre

Administrație
Telefon:
0724 605 815

Comentarii

2 comentarii

TALIDA RUNCU

Acum 7 ani

ASA ESTE! DAR PATRONUL FABRICII ESTE PENAL CA TOTI CEILALTI PATRONI DIN ROMANIA UNITA, PARDON,ULUITA!
Raspunde

Eka

Acum 7 ani

Sa inteleg ca a fost condamnat de o instanta sau ca ai o problema personala si arunci cu gunoi ?
Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus