Firmele care sortează deșeurile reciclabile precolectate de sibieni de la 1 noiembrie 2016 arată că aproximativ jumătate din hârtia și cartonul care ajung pe banda de sortare sfârșește, de fapt, tot la groapa de gunoi de la Cristian. Și asta pentru că, în România, nu există tehnologia reciclării anumitor deșeuri.
Paharele sau farfuriile de unică folosință, plasticul din gama PVC, tuburile din carton stratificat sau cofrajele de ouă sunt doar câteva din exemplele de deșeuri din plastic sau carton care nu mai pot fi reciclate. Și care, odată ajunse la stația de sortare, în loc să poată fi valorificate, generează noi costuri: 65 de lei/tonă pentru depozitare și, respectiv, alți 80 de lei/tonă, taxa datorată Fondului de mediu pentru orice deșeu depozitat în gropile de gunoi. Acești bani sunt plătiți, prin intermediul taxei de salubrizare, de către sibieni.
Mult plastic, puțin reciclabil
În cadrul proiectului de colectare selectivă care a început a fi implementat de anul trecut, sibienii (atât persoanele fizice, cât și cele juridice) trebuie să își împartă deșeurile în cinci fracții (cu excepția celor din mediul rural și a celor din Ocna Sibiului și Cisnădie, de unde nu se ridică separat biodegradabilul): trei fracții reciclabile (hârtie și carton, plastic și metal și, respectiv, sticlă), deșeu biodegradabil și rezidual.
Iar pe lângă faptul că deșeurile reciclabile nu reprezintă nici măcar 20% din estimările inițiale, jumătate din cele precolectate de sibieni nu pot fi utilizate deoarece nu pot fi valorificate. ”Nu orice produs din plastic, spre exemplu, mai poate fi reciclat. Produsele din plastic din gama polistirenului şi polivinilului sunt greu de reciclat, de aceea centrele specializate ne refuză acest gen de material”, arată reprezentanţii staţiilor de sortare a deşeurilor din Sibiu pentru Turnul Sfatului.
Ambalajele fabricate din polistiren poartă, în marea lor majoritate, inscripţia PS. Este unul din cele mai folosite tipuri de plastic în producţia de ambalaje, în special a celor de unică folosinţă precum pahare, farfurii sau tacâmuri. Din polistiren expandat, mai apoi, sunt produse și caserolele pentru mâncare. Însă niciunul din exemplele de mai sus nu intră, în acest moment, în vreun proces de reciclare. ”Este extrem de greu de reciclat, la noi în ţară nu există procesatori pentru acest tip de plastic, aşadar are o valoare extrem, extrem de scăzută. Prin urmare, acest tip de plastic este sortat tot pentru a fi depozitat în gropile de gunoi”, explică operatorii din domeniu.
Clorura de polivinil este mai degrabă cunoscută sub numele de PVC, fiind folosită nu doar pentru fabricarea de tâmplărie pentru ferestre, ci și pentru jucării, de exemplu. Nici acest tip de plastic nu este primit în centrele de reciclare din România, din cauza costurilor ridicate de procesare.
Carton de calitate ”proastă” și maculatură tocată
Cofrajele de ouă sunt produse dintr-un carton considerat de proastă calitate și nu este acceptat de niciun centru de reciclare din România. „Este respins de către procesatori şi orice tip de carton stratificat. Ca exemplu mai uşor de înţeles putem vorbi de acele tuburi de carton pe care sunt înfăşurate diferite tipuri de ţesături sau de coli de hârtie. Acel tip de carton conţine mai multe straturi de adeziv, motiv pentru care reciclatorii nu le acceptă“, explică reprezentanţii staţiilor de sortare.
Nici cantitățile mari de maculatură ”produse” din birourile marilor societăți comerciale sau instituții publice nu ajung să fie reciclate dacă sunt mărunțite. „Odată ce acest tip de maculatură ruptă ân bucăți mici sau tocată ajunge pe banda de sortare se pierde, deoarece nimeni nu stă să culeagă fiecare bucăţică de hârtie”, explică cei care sortează fracţiile reciclabile din deşeuri.
Chestiunea tetra-pak
Printre cele mai răspândite tipuri de ambalaje se numără cutiile pentru lapte sau sucuri, cunoscute și sub numele de ambalaje de tip „tetra-pak“. Acestea sunt formate din trei straturi de carton, trei de plastic şi unul de aluminiu, drept pentru care ar putea fi reciclate fie pentru carton, fie pentru plastic. „Din păcate, însă, tot la groapa de gunoi ajung şi acestea. Nu avem unde să valorificăm, în România, aceste ambalaje“, susţin reprezentanţii staţiilor de sortare de la Sibiu.
Reciclabile contaminate
Iar dacă anumite tipuri de plastic și hârtie nu sunt acceptate de centrele de reciclare din cauza calității ”slabe”, alte tipuri considerate reciclabile pot fi respinse dacă sunt prea murdare. ”O pungă de plastic în care au stat produse uleioase, o sticlă de plastic astfel murdărită va fi înlăturată la sortare”, mai arată reprezentanţii celor două staţii de sortare a deşeurilor din Sibiu. Ei recomandă ca pentru reciclare să fie depozitate doar ambalajele curate şi uscate. La fel, o cutie de carton în care a fost depozitată, spre exemplu, pizza devine de nereciclat dacă acest carton s-a îmbibat cu uleiuri sau grăsimi. Tocmai de aceea, orice ambalaj de hârtie „foarte murdar“ sau şerveţele de hârtie folosite nu vor mai putea fi reciclate.
Ce rămâne?
Cartonul ondulat, cărţile, revistele şi maculatura și, respectiv, sticlele de plastic (PET-uri) și foliile de plastic rămân în acest context printre puținele deșeuri reciclabile care pot fi, într-adevăr, valorificate, în sensul că pot fi vândute către operatori specializați. Pentru ca restul să nu genereze noi costuri (cum ar fi cele de depozitare la groapa de gunoi de la Cristian), alternativa ar fi aceea de a fi utilizate pentru producerea de căldură și energie electrică. „Singurul mod în care aceste tipuri de hârtie și plastic ar mai putea găsi o altă cale în afară de cea a gropilor de gunoi ar fi staţiile de cogenerare energetică funcţionale pe lângă staţiile de producere a cimentului. Acolo, aceste deşeuri pot fi arse pentru a produce energie termică şi electrică“, arată sortatorii din Sibiu.
Însă această variantă nu poate fi aplicată la Sibiu: autoritățile județene responsabile de implementarea proiectului de colectare selectivă nu au prevăzut-o în documentațiile elaborate înainte de atribuirea contractelor.
Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).
Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi
Tag-uri: cartonas rosu , Ocna Sibiului , Turnul Sfatului , colectare selectivă , mase plastice , cum colectam selectiv , deseuri , ce hartie nu mai poate fi reci , Pentru Sibiu , ce plastic nu mai poate fi rec , hârtie
Vizualizari: 8383
Ultimele comentarii
Acum 4 ore
Aci Duțu
Acum 5 ore
John S
Acum 5 ore
Emil
Acum 7 ore
Nustiu
Acum 7 ore
Leonard