Luni,
18.08.2025
Cer Senin
Acum
14°C

Colectare selectivă? Jumătate din deșeurile reciclabile nu pot fi valorificate din cauza lipsei tehnologiei

Colectare selectivă? Jumătate din deșeurile reciclabile nu pot fi valorificate din cauza lipsei tehnologiei

Firmele care sortează deșeurile reciclabile precolectate de sibieni de la 1 noiembrie 2016 arată că aproximativ jumătate din hârtia și cartonul care ajung pe banda de sortare sfârșește, de fapt, tot la groapa de gunoi de la Cristian. Și asta pentru că, în România, nu există tehnologia reciclării anumitor deșeuri.

Paharele sau farfuriile de unică folosință, plasticul din gama PVC, tuburile din carton stratificat sau cofrajele de ouă sunt doar câteva din exemplele de deșeuri din plastic sau carton care nu mai pot fi reciclate. Și care, odată ajunse la stația de sortare, în loc să poată fi valorificate, generează noi costuri: 65 de lei/tonă pentru depozitare și, respectiv, alți 80 de lei/tonă, taxa datorată Fondului de mediu pentru orice deșeu depozitat în gropile de gunoi. Acești bani sunt plătiți, prin intermediul taxei de salubrizare, de către sibieni.

Mult plastic, puțin reciclabil

În cadrul proiectului de colectare selectivă care a început a fi implementat de anul trecut, sibienii (atât persoanele fizice, cât și cele juridice) trebuie să își împartă deșeurile în cinci fracții (cu excepția celor din mediul rural și a celor din Ocna Sibiului și Cisnădie, de unde nu se ridică separat biodegradabilul): trei fracții reciclabile (hârtie și carton, plastic și metal și, respectiv, sticlă), deșeu biodegradabil și rezidual.

Iar pe lângă faptul că deșeurile reciclabile nu reprezintă nici măcar 20% din estimările inițiale, jumătate din cele precolectate de sibieni nu pot fi utilizate deoarece nu pot fi valorificate. ”Nu orice produs din plastic, spre exemplu, mai poate fi reciclat. Produsele din plastic din gama polistirenului şi polivinilului sunt greu de reciclat, de aceea centrele specializate ne refuză acest gen de material”, arată reprezentanţii staţiilor de sortare a deşeurilor din Sibiu pentru Turnul Sfatului.

Ambalajele fabricate din polistiren poartă, în marea lor majoritate, inscripţia PS. Este unul din cele mai folosite tipuri de plastic în producţia de ambalaje, în special a celor de unică folosinţă precum pahare, farfurii sau tacâmuri. Din polistiren expandat, mai apoi, sunt produse și caserolele pentru mâncare. Însă niciunul din exemplele de mai sus nu intră, în acest moment, în vreun proces de reciclare. ”Este extrem de greu de reciclat, la noi în ţară nu există procesatori pentru acest tip de plastic, aşadar are o valoare extrem, extrem de scăzută. Prin urmare, acest tip de plastic este sortat tot pentru a fi depozitat în gropile de gunoi”, explică operatorii din domeniu.

Clorura de polivinil este mai degrabă cunoscută sub numele de PVC, fiind folosită nu doar pentru fabricarea de tâmplărie pentru ferestre, ci și pentru jucării, de exemplu. Nici acest tip de plastic nu este primit în centrele de reciclare din România, din cauza costurilor ridicate de procesare.

Carton de calitate ”proastă” și maculatură tocată

Cofrajele de ouă sunt produse dintr-un carton considerat de proastă calitate și nu este acceptat de niciun centru de reciclare din România. „Este respins de către procesatori şi orice tip de carton stratificat. Ca exemplu mai uşor de înţeles putem vorbi de acele tuburi de carton pe care sunt înfăşurate diferite tipuri de ţesături sau de coli de hârtie. Acel tip de carton conţine mai multe straturi de adeziv, motiv pentru care reciclatorii nu le acceptă“, explică reprezentanţii staţiilor de sortare.

Nici cantitățile mari de maculatură ”produse” din birourile marilor societăți comerciale sau instituții publice nu ajung să fie reciclate dacă sunt mărunțite. „Odată ce acest tip de maculatură ruptă ân bucăți mici sau tocată ajunge pe banda de sortare se pierde, deoarece nimeni nu stă să culeagă fiecare bucăţică de hârtie”, explică cei care sortează fracţiile reciclabile din deşeuri.

Chestiunea tetra-pak

Printre cele mai răspândite tipuri de ambalaje se numără cutiile pentru lapte sau sucuri, cunoscute și sub numele de ambalaje de tip „tetra-pak“. Acestea sunt formate din trei straturi de carton, trei de plastic şi unul de aluminiu, drept pentru care ar putea fi reciclate fie pentru carton, fie pentru plastic. „Din păcate, însă, tot la groapa de gunoi ajung şi acestea. Nu avem unde să valorificăm, în România, aceste ambalaje“, susţin reprezentanţii staţiilor de sortare de la Sibiu.

Reciclabile contaminate

Iar dacă anumite tipuri de plastic și hârtie nu sunt acceptate de centrele de reciclare din cauza calității ”slabe”, alte tipuri considerate reciclabile pot fi respinse dacă sunt prea murdare. ”O pungă de plastic în care au stat produse uleioase, o sticlă de plastic astfel murdărită va fi înlăturată la sortare”, mai arată reprezentanţii celor două staţii de sortare a deşeurilor din Sibiu. Ei recomandă ca pentru reciclare să fie depozitate doar ambalajele curate şi uscate. La fel, o cutie de carton în care a fost depozitată, spre exemplu, pizza devine de nereciclat dacă acest carton s-a îmbibat cu uleiuri sau grăsimi. Tocmai de aceea, orice ambalaj de hârtie „foarte murdar“ sau şerveţele de hârtie folosite nu vor mai putea fi reciclate.

Ce rămâne?

Cartonul ondulat, cărţile, revistele şi maculatura și, respectiv, sticlele de plastic (PET-uri) și foliile de plastic rămân în acest context printre puținele deșeuri reciclabile care pot fi, într-adevăr, valorificate, în sensul că pot fi vândute către operatori specializați. Pentru ca restul să nu genereze noi costuri (cum ar fi cele de depozitare la groapa de gunoi de la Cristian), alternativa ar fi aceea de a fi utilizate pentru producerea de căldură și energie electrică. „Singurul mod în care aceste tipuri de hârtie și plastic ar mai putea găsi o altă cale în afară de cea a gropilor de gunoi ar fi staţiile de cogenerare energetică funcţionale pe lângă staţiile de producere a cimentului. Acolo, aceste deşeuri pot fi arse pentru a produce energie termică şi electrică“, arată sortatorii din Sibiu.

Însă această variantă nu poate fi aplicată la Sibiu: autoritățile județene responsabile de implementarea proiectului de colectare selectivă nu au prevăzut-o în documentațiile elaborate înainte de atribuirea contractelor.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi

Traian Deleanu

de Traian Deleanu

Investigații, Administrație
Telefon:
0740 039 148
E-mail: traian[at]turnulsfatului.ro

Comentarii

13 comentarii

Anonymus

Acum 8 ani

altfel spus este un mare fas chestia asta cu colectarea selectiva a gunoaielor. de ce nu s-a spus de la inceput ca vor doar pet-uri si cutii de doze de bere sau suc respectiv cartoane curate si maculatura iar restul la negre si atunci stia lumea exact cum stau lucrurile. asa lumea s-a chinuit sa le selecteze si acum iasa la iveala realitatea cum ca totul este degeaba si vor doar mai multi bani dupa ce au castigat licitatia... primaria si cei de la Adi Eco ce au de spus legat de aceste informatii?...
Raspunde

@greu cu goagalele asta

Acum 8 ani

Primăria are rolul 2-lui din cărți, contractul e făcut de CJ iar primăriile colecteaza taxe și declarații.
Raspunde

Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Dacă totuși doriți să citiți comentariul, click aici.

e-manuela

Acum 8 ani

Buna !Nenea, aici nu sunt in stare sa spun nimic sunt proasta m am bagat doar in seama sa nu lipsesc cumva de la vreun articol
Raspunde

Andrei

Acum 8 ani

Impostorule! Nu mai denigra biata făptură...! Știu că nu ești e-manuela. Nu ai stilul ei "distinct". Iar la punctuație ești praf. Implicit și la cultură. Cei inculți care nici măcar a scrie corect nu știu, ar trebui să țină " ciocu mic".
Raspunde

periscop

Acum 8 ani

Situația asta e un exemplu tipic de aflare în treabă...
Raspunde

Eric

Acum 8 ani

Aici: http://www.sibiu.ro/index.php/primaria/deseuri/3846 zice asa: "Exemple de deșeuri ce pot fi colectate în iglu albastru: - cutii de pantofi, - cutii de aparatură electrocasnică - plicuri - fotografii - farfurii și pahare de carton - cartoane de ouă". Aici http://www.sibiulrecicleaza.ro/?page_id=274, la fel. Dar "strategia de informare și conștientizare", care "are ca scop informarea și creșterea gradului de conștientizare a locuitorilor județului Sibiu în ceea ce privește colectarea separată a deșeurilor", s-a incheiat cu succes.
Raspunde

chingi

Acum 8 ani

Pai si atunci pentru ce se mai face colectare ? pentru ce se mai da autorizatie de functioare acestor fabrici de colectare ?
Raspunde

Coasa neagra

Acum 8 ani

Na lasati, ca de ieri sefa la ADI eco e sefa de la Consiliul Judetean. Si sefa ei din PNL o sa ii explice ce e de facut. hahahahahahahahahahahahahahahahahahahahaha
Raspunde

Alex Găvozdea

Acum 8 ani

Situația are mai multe componente și ar fi bine să le privim pe toate: - procesatorii trebuie să ajungă să preia tot ceea ce tehnologic se poate recicla. Guvernanții (centrali și locali) pot alege dacă îi încurajează/sprijină/subvenționează sau îi forțează prin reglementări. A doua variantă va produce o scădere a interesului și rămânem cu gunoaiele, căci procesatorii vor căuta alt business (sau alte piețe). - atât timp cât nu am generat un flux relativ constant și consistent (adică nu doar de la 2-3 orașe) dintr-un anumit tip de material reciclabil, nu rentează să investesc în fabrica de reciclare, tehnologizarea ei, școlirea operatorilor etc. În plus, produsul rezultat trebuie să coste suficient de puțin încât să-l pot vinde în piață, altfel, care ar fi sensul? Deci, chiar dacă are aparența inutilității trebuie ÎNTÂI să învățăm să colectăm selectiv, la sursă, DUPĂ ACEEA vor fi oportune unitățile de procesare. Evident, dacă rămânem la pasul 1, ne merităm soarta. - dacă vrem ca populația să fie dornică să contribuie la construirea sistemului (contrarul ar fi... contraproductiv...?!) poate ar fi bine să oferim servicii măcar la fel de bune ca și cele anterioare (neselective), nu să antagonizăm contribuabilii cu furnizare dezlânată de pubele (insuficiente, „veniți singuri să le luați din Cisnădie, că sunteți firmă, nu”) sau cu containere de hârtie/carton cu orificiul de introducere care ne obligă să tăiem ambalajele de carton ondulat în fășii mai mici, să desfacem pachetele frumos legate de acasă și să luăm la mână tot teancul din nou etc. Deci nu avem problema acolo unde credem, dar avem o problemă. Iar ceea ce avem este de fapt de mâna a doua și ne întrebăm dacă, mai bine, nu aveam.
Raspunde

Debandada

Acum 8 ani

Asa ca sa priceapa toata lumea. Intr-o lume civilizata cetateanul are dreptul sa aleaga calitatea serviciilor, iar in cazul salubritatii sa isi aleaga operatorul de deseuri. Eu ca roman, sunt obligat de UE sa platesc o anumita amenda per tona , daca nu reciclez deseurile, dar ca si cetatean am dreptul sa imi aleg calitatea serviciilor. Intr-o lume civilizata, sunt 2 situtii normale si de bun simt : 1. Eu doresc i sa nu colectez selectiv , selectia facundu-se pe banda cu oameni anagajati, si sa platesc mai mult 2. Sa colectez selectiv si sa platesc mai putin (ca fac treaba operatorului si nu mai selecteaza). Ce s-a facut e o mizerie : Se institutie un monopol pe piata, unde un singur operator sub umbrela functionarilor publici face tot (nu conteaza ca e bun sau rau) si se stabileste pt inceput un pret mai mic, decent zic eu (4 RON in minus ca le faci munca ). Apoi, intr-un stil mafiot, cresti pretul in fiecare luna..pui 9 RON/pers....apoi 10 RON , obligi omul sa plateasca pe mai multe luni......sa faci bani....ca SOMA cere....au monopol....acum ei iti zic la "cum sta ceasul" . Si vin eu si intreb......daca am stabilit un pret....de ce nu ramanem la el ? Daca are SOMA cheltuieli prea mari ....nu i-a obligat nimeni sa preai contractul ...sa fii venit altii mai compententi...daca a gresit vre-un functionar mafiot calculele ...sa dea ala din buzunar...nu noi, ca noi nu am vrut miselia asta ! Zici ca suntem comunisti ...toti in aceasi galeata .....bun progres Sibiu !
Raspunde

ra

Acum 8 ani

Amenzi mari si pentru oameni, altfel nu se poate. Gand e vorba de bani se simte datoria de cetatean iar in timp devine obișnuință. Momentan nu e interesat
Raspunde

sibian

Acum 8 ani

Afacerea gunoiul - Stapanul absolut al mizeriei din Bacau email print 0 Autor: Tiberiu Lovin 06 Oct 2005 - 00:00 Afacerea gunoiul - Stapanul absolut al mizeriei din Bacau Angajat la Gospodaria Comunala Bacau inainte de ’89, Constantin Sosu este unul dintre cei mai bogati oameni din judet. Angajat la Regia de Gospodarie Comunala din Bacau inainte de decembrie ’89, Constantin Sosu este la ora actuala unul dintre cei mai bogati oameni din judet. Liberal, ca si primarul de pana-n ’96, apoi cumatru cu primarul Sechelariu, iar acum in acelasi partid cu actualul sef al administratiei locale, Stavarache. Sunt poate doar cateva din secretele de a face afaceri de succes pe bani publici. In public pare modest. Nu sare in ochi cu nimic. Constantin Sosu nu a fost niciodata un lider care sa bata cu pumnul in masa. Poti sa-ti schimbi imediat impresia, doar cand il vezi cum urca in jeep. Nu este al sau, ci al societatii sale, Soma. Firma la care este majoritar si care se ocupa cu salubrizarea din municipiul Bacau. Una dintre societatile prin care detine monopolul. Mai exact, societatea Soma nu a fost clintita de pe piata din 1991, cand a obtinut contractul de la Consiliul Local. De atunci nu a reusit nimeni sa castige licitatiile privind salubrizarea Bacaului. Succesul lui Sosu se poate datora poate norocului de a fi liberal, in timp ce municipiul era condus de primarul PNL Ioan Liciu. Sansa l-ar fi putut parasi daca in 1996 nu ar fi avut o alta varianta castigatoare dupa alegerile locale. Fotoliul de primar a fost adjudecat de Dumitru Sechelariu, fost liberal, candidat independent atunci, dar cumatru cu... Sosu. Afacerile s-au derulat in continuare timp de opt ani. Venirea la puterea a lui Romeo Stavarache (PUR) nu a schimbat prea mult situatia, pentru ca si noul primar a sarit in barca PNL, unde Sosu era vicepresedinte al organizatiei. LICITATIA. Anul acesta a fost organizata licitatie pentru serviciile de salubritate publica. Societatea Soma a participat alaturi de alte sapte firme, majoritatea din afara judetului Bacau. Nici o companie din Bucuresti, Cluj, Brasov sau Constanta nu a reusit sa-l doboare pe baronul care a pus stapanire peste gunoaie din 1991. "Au incercat de la toate firmele sa ma atraga sa lucrez subantrepriza, ca eu sunt de la tara, iar ei din Capitala. Normal ca nu am acceptat", a transat Constantin Sosu. Noul contract ii va asigura inca cinci ani de domnie. Exista o singura diferenta fata de ceea ce era pe vremea cumatrului Sechelariu: Sosu va primi mai putini bani. Purtatorul de cuvant al primarului Stavarache, Ionut Tomescu, ne-a declarat ca in acest fel vor fi economisite circa 1,5 miliarde de lei pe luna. "Este totusi un castig pentru municipiu. Platim mai putin, dar aveam parte de aceleasi servicii ca si pana acum. Iar de la anul va fi micsorata taxa de salubrizare", ne-a mai spus Tomescu, care a omis ca taxa cu pricina fusese stabilita in mandatul lui Sechelariu. "Avem un proiect si de groapa ecologica. Asteptam doar finantarea de la UE. Circa 22 de milioane de euro. Nu stim cine va construi depozitul. Vom organiza licitatie", a precizat purtatorul de cuvant, care va declara ca este meritul primarului Stavarache daca vor fi obtinute fondurile europene. Adevarul este ca proiectul a fost depus de acum doi ani, cand era altcineva la carma municipiului. FIRMELE. Constantin Sosu are doar trei firme la vedere: Soma, Mediabac (n.r. - prin care scoate un cotidian local) si Esox. Prin societatea Soma a fost "innobilat", prin cea de presa are control si publicitatea, iar prin Esox a devenit si baronul lacurilor din judet. Zeci de hectare de luciu de apa din lacurile comunelor Motoseni, Antohesti si Horgesti. Localnicii s-au revoltat pentru ca au acte prin care dovedesc ca lacurile sunt ale lor din mosi-stramosi. Pana acum nu a reusit nici un prefect sau primar din comunele in cauza sa rezolve plangerile oamenilor. In acest timp, personajul nostru scoate miliarde de lei prin comercializarea de peste. Intamplator, in una dintre localitati primarul este liberal, unul dintre fostii prefecti facea parte din PNL, exact ca si cel care se afla pe functie, Gabriel Berca. Politica pe care o face de mai bine de un deceniu si patronul firmelor Soma, Esox si Media Bac. Nici rudele sale nu stau prost la capitolul finante. O data cu dezvoltarea financiara a lui Sosu, fratele sau, Vasile, a prins cheag si a obtinut administrarea cimitirelor din Bacau, prin societatea Luvis. PASIUNI. Lasat in pace de presa o vreme, baronul gunoaielor si al lacurilor a intrat la un moment dat in conflict deschis cu fostul primar de Bacau, Dumitru Sechelariu. Ziarul acestuia din urma (n.r. - Desteptarea) s-a trezit si a descoperit multe dintre lucrurile care nu au fost scrise niciodata: mizeria din oras, poluare fonica, si nu numai, invartelile cu lacurile etc. Totul pare sa fi pornit de la sedinta de constituire a noului Consiliu Judetean. Atunci, Sechelariu a sarit la gatul cumatrului si i-a reprosat ca l-a atacat prin ziarul concurent. "Crezi ca te iert, cumetre? Voi, de la PNL, ma tot atacati, dar eu nu uit cand presedintele vostru, Valeriu Gheorghe, si-a pierdut hainele la pocker, iar tu le-ai rascumparat. S-a terminat acum insa", i-a aruncat in fata lui Sosu cel care a condus municipiul aproape un deceniu. S-a dovedit ca are astfel pasiunea de a plati oalele sparte de altii. Un hobby adevarat este insa pescuitul. Si cu ajutorul lacurilor a ajuns un mic Bittner local. Mai mult, Constantin Sosu este presedintele Asociatiei Vanatorul si Pescarul Sportiv Bacau. "Nu am mai fost de un an la vanatoare si pescuit. Nu mai am timp. De aceea am renuntat la toate functiile, aceea de vicepresedinte la liberali si consilier judetean. M-a apucat si o scarba asa… Vreau sa-mi fac si eu cele cateva concedii pe care le am pana voi da coltul", ne-a declarat Sosu, care neaga ca ar fi fost ajutat de partid sau de Sechelariu in obtinerea contractelor de salubrizare. "Sechelariu este cel mai mare dusman al meu. Acum pot sa o spun. Nici cu partidul nu am facut cine stie ce. Doar am muncit si nu am obtinut nimic. Nici nu am vrut. Anul trecut am refuzat functia de prefect", ne-a mai marturisit baronul gunoaielor. DE 3 X CASE. Doar trei case are baronul gunoaielor. Una dintre ele se afla in comuna Sarata, renumita mai ales pentru cimitir si prostituatele care stau pe centura AVEREA SI POLITICA. Nimeni nu poate pune la indoiala puterea financiara a lui Constantin Sosu. Acesta a mai urcat probabil in top dupa ce baronii de altadata au cazut in dizgratie o data cu picajul fostului partid de guvernamant. Declaratia sa de avere spune ceva, dar nu tot. Ea a fost semnata anul trecut in iunie, cand Sosu a ajuns consilier judetean PNL. Averea din spatele firmelor este mult mai mare decat depozitele sale din banci, casele, masinile s.a.m.d. Politica insa l-a pus la colt. A fost vicepresedinte al organizatiei judetene PNL, pana cand in partid si-a facut intrarea Romeo Stavarache. Atunci a renuntat la pozitia sa, dar si la functia de consilier judetean.
Raspunde

sibian

Acum 8 ani

De pe surse,in stransa legatura cu Raluca Turcan
Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus