În farmacia situată la doi pași de o alta e coadă cale de vreo zece persoane. Și afară sunt 30 de grade fierbinți și lumea continuă să intre ca la coadă la moaște. Coada crește și pentru că un vârstnic turist încearcă să cumpere o alifie. Omul vorbește doar engleza, farmacista nu. Turistul vârstnic cere medicamentul, farmacista nu pricepe, dar din coada de zece plus apare rapid ajutorul: un bărbat la a doua tinerețe, cunoscător atât al medicamentelor, dar și al englezei. Îi traduce farmacistei numele alifiei (deși semăna destul de bine și cu numele românesc) și îi zâmbește turistului. Care, amabil, îi răspunde mulțumind și aplecând din cap și, naiv, intră în detalii referitoare la durerea care l-a adus în farmacii: din cauza căldurii suportată la vizitarea Sibiului, soției sale i-au apărut niște ușoare răni în zona interioară a brațului.
Brusc, atât atenția farmacistei, cât mai ales a sibianului binevoitor este mai ridicată. Bărbatul cere detalii, întreabă de mâncărimi, decretează că nu e bine, că trebuie o alifie cu antibiotic. Să dezinfecteze rana căpătată la Sibiu. Turistul respinge soluția, indică o parte a pielii lui care a suferit de aceeași iritare și care s-a vindecat cu acea alifie deja, dar sibianul insistă. Recunoaște că nu e medic, dar spune ferm că știe despre ce vorbește. Nu oferă niciun argument în afară de cel al posibilei infecții ce poate fi căpătată și cere farmacistei să îi dea turistului o alifie cu antibiotic. Farmacista încearcă să schimbe, prin urmare, alifia cu cea indicată de sibian, turistul refuză calm și ferm, sibianul insistă cu voce ridicată, farmacista tânără încearcă varianta în care să vândă ambele alifii. Cu calm, turistul străin învinge în cele din urmă și pleacă doar cu alifia pe bază de ceva plante, fără niciun alt medicament.
Turistul străin vine dintr-o țară în care farmaciile sunt la fel de dese ca și ceasornicăriile din Sibiu. Pentru că în țările cu apă caldă oamenii nu se hrănesc cu medicamente, ci cu mâncare. În care oamenii care vor să slăbească ori să fie protejați de boli fac mișcare și consumă vitamine, nu medicamente. O țară în care ceea ce poți să cumperi de la farmacie, fără rețetă, seamănă mai degrabă cu un supliment alimentar, nu cu un medicament. O țară în care sistemul de sănătate este astfel construit încât dacă ceri frumos, dacă te rogi aprig și justifici serios și aparent documentat și experimentat, să primești un antibiotic ori o fiolă de algocalmin fără rețetă, ești privit cu mare circumspecție și refuzat fără cale de întoarcere. O țară în care medicamentele sunt prescrise de medic, nu de farmacist ori vecină.
La noi în Sibiu, precum în toată țara, gem bulevardele de farmacii. În pauzele publicitare ale televiziunilor cu audiență mare urlă doar reclamele la medicamentele și ”suplimentele” pe care trebuie, dar trebuie să le iei pentru privire, pentru auz, pentru mâncat, pentru mult mâncat, pentru suplimente care să ajute la absorbirea altor suplimente, pentru a te vindeca de efectele negative ale unor suplimente, pentru mers la somn, pentru mers la gagici, pentru a nu transpira, pentru a nu sforăi, pentru a nu flatula, pentru a nu merge des la baie, pentru a merge des la baie, pentru a trăi vesel, pentru a nu tuși, pentru a nu-ți curge nasul, pentru a nu lăsa o zi să treacă fără medicamente.
Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).
Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi
Vizualizari: 1629
Ultimele comentarii
Acum 1 oră
Alte natiuni erau demult reunite - noi lucru slab
Acum 1 oră
HBomb
Acum 1 oră
Q
Acum 2 ore
Q
Acum 2 ore
Q - erau limacși