4,975,99 ha este suprafața din intravilanul municipiului, se arată în Strategia integrată de dezvoltare urbană a Sibiului, document care urmează a fi dezbătut de Consiliul local la finalul acestei luni. Extinderea zonelor rezidențiale în interiorul intravilanului orașului ar putea fi făcute în locul zonelor industriale dezafectate din apropierea centrului istoric, dar și pe alte zone „verzi“. În ambele situații, însă, apar impedimente de tipuri diferite, se mai arată în strategie.
O treime din intravilanul Sibiului (cea mai mare proporție din clasificarea realizată de autorități) este ocupată de locuințe de toate tipurile. În total, cele 1.688,33 ha de teren acoperite de locuințele din municipiu reprezintă 33,53% din terenul intravilan al orașului. Căile de comunicație și transport sunt a doua categorie cu pondere relevantă în ocuparea intravilanului orașului, ocupând 824,71 ha, adică 16,57% din intravilanul Sibiului. Pe locul trei se situează unitățile industriale și depozitele, care acoperă 765,69 ha (15,39% din intravilan).
Tocmai din aceste unități industriale pot fi identificate noi zone de dezvoltare rezidențială a orașului, se arată în Strategia de dezvoltare a Sibiului. „Dacă luăm în discuție strict zona intravilan a Municipiului Sibiu, zonele restructurabile oferă un potențial ridicat de dezvoltare. Majoritatea de tip «brownfield», se află în imediata apropiere a centrului istoric, fiind foste terenuri industriale, momentan dezafectate sau cu un grad redus de utilizare. Dar fiind faptul că aceste terenuri se află în proprietate privată și încă nu s-a creat o presiune investițională care să susțină viabilizarea lor, rămân în continuare blocate. Din această perspectivă, pe termen mediu, reabilitarea malurilor râului Cibin ar aduce un plus de valoare zonei ajutând la deblocarea acesteia“, se arată în Strategia (SIDU) pentru perioada 2015 – 2023.
Zonele Câmpșor și Drumul Hoților, blocate în terenuri agricole
Suprafețe importante de teren intravilan neutilate mai sunt în partea de vest a orașului, doar că dezvoltarea acestora întâmpină impedimente. „Orașul mai beneficiază de două zone slab urbanizate: zona Câmpșor, situată între cartierele Ștrand și Turnișor, respectiv zona Calea Șurii Mici, situată în imediata apropiere a autostrăzii A1 și a Zonei industriale vest. Dincolo de prevederile Planului urbanistic general, la momentul elaborării prezentei documentații nu există o detaliere privind modul de evoluție a zonelor respective. Acestea au un regim de proprietate privată fragmentat, cu terenuri de tip agricol care ar necesita operațiuni complexe și coordonate de comasare și dezmembrare ulterioară pentru a putea susține un model de urbanizare sustenabil“, notează cei care au realizat SIDU. Administrația locală a inițiat luna trecută o achiziție pentru realizarea unui studiu de fezabilitate pentru un drum care să unească cartierele Turnișor și Ștrand (str. Dimitrie Cantemir) prin Câmpșor.
În lipsa terenurilor din intravilan, dezvoltarea zonei Sibiului s-a manifestat pe teritoriul localităților limitrofe. Acest fapt a atras alte deficiențe, care – în viitor – vor putea afecta dezvoltarea economicp a orașului. „Pe termen mediu și lung trebuie avut în vedere faptul că procesul de suburbanizare nu creează premisele necesare dezvoltării unor spații publice bine echipate (parcuri, locuri de joacă, accesibilitate etc), respectiv a unor spații de servicii (crește, școli, transport public), ceea ce se traduce într-o creștere a volumului de trafic între oraș și zona sa limitrofă, respectiv o încărcare suplimentară a serviciilor oferite de către oraș populației rezidente. Dincolo de aceste aspecte, lipsa unei abordări integrate la nivelul întregii zone va avea efecte economice, diminuând șansele de a atrage investitori sau de a defini noi zone de localizare a afacerilor”, arată cei care au redactat SIDU.
Cealaltă treime
Dacă două treimi din intravilanul orașului sunt ocupate de clădiri, străzi și industrie, cealaltă treime este împărțită de mult mai multe categorii de funcțiuni. Dintre acestea, cea mai mare ca întindere este reprezentată de zonele verzi, parcuri, sport, agrement și protecție, cu 611,23 de ha (12,28% din intravilan). Pădurile și suprafețele destinate împăduririi din zona intravilan mai acoperă 192,47 ha (3,87%). Un procent relativ important (4,62%, adică 325 de ha) este reprezentat de terenul acoperit de instituții și servicii.
Foto: Strategia integrată de dezvoltare urbană a Sibiului
Tag-uri: Calea Şurii Mici , Astra film festival , statistica , Drumul Hoţilor , intravilan , Dimitrie Cantemir , Schunn Service , Municipiului Sibiu , Dream Personal Logistik Gmb , Pentru Sibiu , Marlex Duo Company , Fântânița Haiducului , campsor , Trigo Industry Services , Zonele Câmpșor , Strategiei Naţionale
Vizualizari: 4802
Ultimele comentarii
Acum 18 ore
Ddd Eee
Acum 19 ore
Mihai Mihai
Acum 20 ore
Mister 69
Acum 20 ore
Harvardul Vâlcii de Sus
Acum 20 ore
Wilhelmina Trăscălău