Mahmud, student sirian în Sibiu: În doi ani de când sunt aici n-am simțit niciodată că sunt străin

O jumătate de oră de stat de povești cu Mahmud este ca un tratament pentru negativismul cauzat de problemele din România. Dacă vă enervează politicienii, guvernul, primăria, vecinul ori perechea, mergeți să stați puțin de vorbă cu Mahmud și o să vă ajute să vedeți limpede câte lucruri frumoase vă înconjoară.

Mahmud Al Izo stă de doi ani în Sibiu, studiază medicina și vorbește limba română fluent, fără nicio problemă. Are numai cuvinte de laudă despre Sibiu, sibieni și români în general. A plecat din cauza războiului din Siria, însă a descoperit în Sibiu o viață mult mai frumoasă decât își imagina. Vorbește mult, râde și zâmbește tot timpul, și e foarte respectuos.

”Eu am venit în România cu viză de student, acum doi ani. Aproape trei luni am stat la București, unde am făcut o școală de limba română și când am ajuns la Sibiu m-am înscris la facultate. Mi-a fost ușor să învăț limba română, eu știu și engleză, și turcă, și arabă, am o înclinație către limbile străine, învăț ușor. Când voi ajunge în anul patru de studii mă gândesc să intru la școala de limba germană și pe urmă poate plec în Germania, la familia mea, sau rămân în Sibiu, încă nu știu. Am venit în România pentru că viza este mai ușor de obținut decât în Germania și nu am vrut să pierd un an doar învățând germana, probabil că știți că limba germană e puțin mai grea. Mi-am dorit de la bun început să fac facultatea de medicină și am ales Sibiul pentru că aici știam că se vorbește limba germană și pentru am niște prieteni care vorbesc germana. Eu așa gândesc în viață: fac un plan și îl urmăresc!”, povestește Mahmud.

Tânărul sirian spune că în cei doi ani de când se află în Sibiu nici măcar o dată nu a fost tratat de cineva ca fiind străin. Dimpotrivă, toată lumea vrea să-l ajute.

”Când am venit în Sibiu auzisem că oamenii sunt respectuoși, că au o educație, un nivel de viață ridicat. Știam că sunt cu capul mare, dar nu cum înțelegeți voi, adică sunt cu mintea deschisă. Eu vin dintr-un oraș mic, asemănător cu Sibiul. Se numește Saraqib Idlib și mie așa îmi place, un oraș mic, dar îngrijit, cu oameni deschiși. La București am stat vreo trei luni și nu mi-a plăcut pentru că este foarte aglomerat, voi știți cum e. Aici am găsit numai oameni buni la inimă, majoritatea sar imediat să mă ajute dacă am nevoie de ceva. Și la facultate sunt foarte mulțumit de nivelul pe care l-am găsit. Mă bucură și faptul că România este țară europeană și poate, cine știe, nu mă duc în Germania, dar pot merge oriunde în Europa fără nicio problemă. România este o țară bună, faină, serios vorbesc. Sunt oameni deschiși aici, n-au nicio treabă cu străinii. În doi ani de când sunt aici n-am simțit niciodată că sunt străin. Toată lumea vorbește cu mine de parcă aș fi un român sau un prieten”.

Părinții lui Mahmud sunt medici în Germania și el vrea să le calce pe urme. Este convins că singura șansă de a reuși în viață o reprezintă educația.

”Familia mea este stabilită în Germania de trei ani și ceva. Tatăl meu este doctor ortoped și mama mea este ginecolog. Eu am plecat din Siria acum șase ani. Când a ajuns războiul în Idlib am plecat. Am stat o perioadă și în Alep. Când a început războiul am zis: ”Gata!”. Am strâns tot ce aveam și am plecat. Vrem să facem ceva pentru viitorul nostru și acolo, la ce este acum, nu cred că este vreo șansă. În clipa asta în nici un caz nu ne-am întoarce, dar dacă se termină războiul poate. Și acolo avem spital, casă, dacă se oprește războiul și mergem în vizită, vedem că lucrurile revin la normal, ne-am putea întoarce. Am rude și prieteni rămași acolo, dar majoritatea au fugit în Germania. Știu că din România merg mulți oameni în Germania, dar voi mergeți acolo să lucrați, prietenii mei au plecat să învețe. Toată lumea vrea să reușească în viață prin educație”.

În timpul liber Mahmud a fost o perioadă voluntar la SMURD însă limba nu i-a permis să se acomodeze ușor. Anul acesta va încerca din nou. Locuiește într-unul din căminele ULBS și primește lunar de la părinți în jur de 500 de euro, cu care se descurcă lejer. Nu are pasiuni ieșite din comun și nici vicii.

”Merg la fotbal des și îmi place să mă plimb cu bicicleta în jurul Sibiului. Acum câteva săptămâni am urcat pe Transfăgărășan până la Bâlea Lac, a fost foarte frumos. Nu fumez, nu beau alcool și n-am avut nici cea mai mică problemă legată de religie în Sibiu. D-asta am spus că oamenii aici sunt foarte primitori. Dacă nu plec din România după ce termin școala, clar mă stabilesc în Sibiu. Am mulți prieteni aici, majoritatea sunt din Vâlcea (râde în hohote n. r.). Serios, am observat că sunt mulți oameni veniți din Vâlcea aici, dar oameni buni, amabili. Merg pe la ei, vorbim, ieșim”.

Mahmud este și primul fotbalist sirian din Sibiu și probabil din România. Este legitimat și joacă la FC Sion Săliște.

''Mahmud este un băiat bun pe care noi l-am primit cu brațele deschise, este foarte motivat când intră pe teren și în afara lui este o persoană foarte respectuoasă care vorbește foarte bine românește, ne bucurăm că s-a integrat în societate atât de bine mai ales cu ceea ce se întâmplă la el acasă'', a declarat Andrei Bițu, președintele FC Sion Săliște.

Ai fost martorul unui eveniment care crezi că ar merita să fie prezentat în ziar?
Folosește modulul de sesizări din TS App, aplicația de mobil Turnul Sfatului, iar noi vom prelua și aprofunda subiectul.
Descarcă aplicația de aici: https://tsfatului.app.link/download

Urmăriți-ne pe Instagram / Facebook / YouTube

de Stefan Dobre

Administrație
Telefon:
0724 605 815