Miercuri,
23.06.2021
Cer Senin
Acum
25°C

Interviu cu directorul Ambulanței Sibiu: Banii pentru combustibil și reparații ne mai ajung doar până la sfârșitul lunii septembrie

Interviu cu directorul Ambulanței Sibiu: Banii pentru combustibil și reparații ne mai ajung doar până la sfârșitul lunii septembrie

Nu mai sunt bani pentru combustibil. Nu mai sunt bani pentru reparațiile mașinilor. Grila de personal este dimensionată pentru un județ la jumătate față de populația Sibiului și posturile sunt blocate. 90% dintre mașini ar trebui casate. Sunt atât de multe probleme la Serviciul de Ambulanță Județean Sibiu încât dacă ți se face rău pe stradă poate ar trebui să te gândești de două ori unde suni. Și cu toate acestea se întâmplă și lucruri frumoase. Despre toate am stat de vorbă cu dr. Felicia Alina Tărnăuceanu.

Rep.: Citeam acum câteva săptămâni un articol în care se spunea că la un serviciu de ambulanță de undeva din Moldova s-au cam terminat banii de combustibil și exista riscul ca mașinile să nu mai poată pleca la intervenții. Cum stați cu banii la Sibiu? Dr. T.: Situația este general valabilă pentru toată țara. Nu numai județele din Moldova nu au primit bani și au așteptau rectificarea de buget, toate serviciile de ambulanță nu au primit încă. Ni s-a promis că la începutul lunii octombrie vom avea fila de buget cu rectificarea promisă și până atunci mai avem încă bani pentru câteva zile. Banii pentru combustibil și reparațiile ambulanțelor ne mai ajung doar până la sfârșitul lunii septembrie. Deci este o situație general valabilă, motiv pentru care până nu avem fila cu rectificarea de buget nu putem încheia contracte și primi facturi.

Rep.: Deci nu suntem într-o situație mai bună decât în Moldova. Dr. T.: Suntem în situația în care așteptăm să vedem promisiunea că în luna octombrie se vor rezolva problemele.

Rep.: În acest context, în care banii sunt pe terminate, cât de mult a crescut anul acesta numărul intervențiilor? Dr. T.: Față de 2016, procentual vorbind, numărul de solicitări a crescut cu aproape 12%.

Rep.: Care este situația parcului auto? În ce stare sunt mașinile cu care mergeți la intervenții? Dr. T.: Parcul auto de care dispunem cred că este similar cu ce se întâmplă în toată țara. Eu o să-l particularizez la Sibiu. Se raportează la un număr de 280.000 de locuitori, în condițiile în care în momentul de față la nivelul județului Sibiu există 550.000 de locuitori. Cu rezidenți cu tot. Cifrele sunt de la Evidența Populației. La fel este și normativul de personal, resursa umană, raportată la aceeași populației. În acest context, parcul auto este casabil în proporție de 90% în momentul de față. Lucrăm, sau încercăm să lucrăm, cu mașini din 2001.

Rep.: Vechimea medie care este? Dr. T.: Zece ani.

Rep.: Cât de des întâmpinați probleme tehnice cu mașinile? Dr. T.: Ultima mașină care ni s-a stricat a fost ieri (19 septembrie - n. r.). Știți cazul, mașina vandalizată de un pacient.

ambulanta atacata rasinari (1) Toate geamurile unei ambulanțe au fost sparte de un pacient zilele trecute. Nu e caz singular

Rep.: Și în afara unui caz extraordinar, precum acesta? Dr. T.: Din păcate nu este extraordinar, au mai fost și din acestea. Avem situații frecvente în care mașinile se strică, au fost perioade în care s-au stricat ca la popice, adică una după alta, cinci mașini într-o săptămână. Adevărul este la mijloc, poate și noi mergem uneori prea repede ca să ajungem la caz, chiar dacă avem toate semnalele pornite și ceilalți participanți la trafic sunt neatenți. Nu pot să-mi permit să spun că de fiecare dată a fost vina unuia, că de obicei adevărul e la mijloc, dar rezultatul este același.

Rep.: În medie, câți kilometri au la bord ambulanțele din Sibiu? Dr. T.: O mașină parcurge în medie 40.000 de km pe an. Cea mai nouă mașină pe care o avem are 330.000 de km la bord. O mașină se consideră că poate fi casată când a îndeplinit norma de kilometri – peste 350.000 de km - sau când depășește vechimea de cinci ani. Mașinile noastre au între 330.000 și 850.000 de km, cea mai veche. Ultima mașină a fost primită în 2014 și aceasta se apropie în prezent de 350.000 de km. Cea mai nouă.

Rep.: Deci cea mai nouă ambulanță care circulă în Sibiu este gata de casat. Dr. T.: Da. Vechimea medie a parcului auto este de zece ani, v-am spus.

Rep.: În condițiile acestea există vreo speranță pentru mașini noi în viitorul apropiat? În curând nu mai aveți cu ce pleca pe teren. Dr. T.: Perspectivele sunt destul de sumbre, după cum puteți constata. Noi sperăm că se va finaliza la un moment dat acea achiziție centralizată de ambulanțe, care întârzie. S-a promis achiziția respectivă din 2014 și de atunci sunt tot felul de motive care nu țin de noi.

Rep.: Ca să puteți spune cu mâna pe inimă către sibieni că sunteți mulțumită de câte mașini aveți, de câte ambulanțe noi ar fi nevoie? Dr. T.: În momentul de față nu avem nicio mașină de tip C2. Ce înseamnă asta? Am avut două mașini, una din 2007 și una pe care am primit-o în 2013. Cea din 2013 a fost cu daună totală, motiv pentru care nu mai există și n-am primit nici asigurarea pe mașina respectivă pentru că toate fondurile care vin către Serviciul de Ambulanță se redirecționează către bugetul statului. Așa încât am rămas cu cea din 2007 care la rândul ei a fost implicată în două accidente cu impact frontal. A fost reparată de mai multe ori și acum, în momentul de față, încă este în service. Sinceră să fiu, nu știu cât de mult va ține după ce o vom scoate din service. Deci la nivelul județului nu avem o mașină tip C2, ceea ce presupune mașina cea mai dotată. Așadar mi-ar fi greu să vă spun că zece mașini nu ne-ar scoate din criză, dar pot să vă spun că măcar cinci mașini ne-ar da o gură de aer. Dintre care cel puțin două, fie și una, să fie de tip C, iar restul B1, B2, care au grad de echipare mai jos decât mașina de tip C2 și permit să participe la intervenții atât asistent, cât și medic.

Felicia Alina Tarnauceanu directoare ambulanta 2 (1) Dr. Felicia Alina Tărnăuceanu

Rep.: Care sunt cele mai des întâlnite tipuri de intervenții la care sunteți solicitați? Pentru ce sună sibienii? Dr. T.: În general pentru afecțiuni digestive. După care vin cele cardiovasculare, la distanță scurtă. Urmează cele neurologice și traumatismele. Fie că e vorba de traumatisme în urma unor accidente rutiere, ori accidente casnice. Apoi sunt afecțiunile respiratorii.

Rep.: Cum stați din punct de vedere al personalului? Țin minte că acum câțiva ani plecau oamenii într-o veselie să lucreze în străinătate, inclusiv un fost director și-a dat demisia și a plecat în Germania. Dr. T.: Și acum mai pleacă. Nu în aceeași măsură, dar din păcate, chiar dacă ar vrea să mai vină, și asta se întâmplă, este un plus, nu au unde. Din 2013 există posibilitatea efectuării de voluntariat, motiv pentru care ne-am făcut și noi un fel de piață. Creând posibilitatea efectuării de voluntariat am reușit să conștientizăm elevii de la școlile post-liceale, studenții de la medicină, să vină la noi.

Rep.: Aveți atât de mulți voluntari? Dr. T. Foarte mulți. Se semnează contracte de voluntariat, se dau teste, nu vin numai să vadă ce e pe aici. Și în felul acesta am încercat să-i facem pe viitorii noștri colegi să înțeleagă ce înseamnă de fapt acest serviciu. Munca pe ambulanță are specificul ei. Sunt riscuri în plus față de un spital, față de un cabinet. În momentul în care va exista această posibilitate de deblocare a posturilor, cu care ne confruntăm de mulți ani, sper că vom avea de unde angaja.

Rep.: Concret, cât la sută din grila totală de posturi este acoperită? Dr. T.: O să vă spun ca și la mașini. Eu am cerut o sută de persoane. Dintre care, cinci posturi de personal TESA – unde oricum am compartimente cu personal zero - și restul să fie personal operativ, împărțit mai mult pe asistenți și ambulanțieri. Doctori, mulțumesc lui Dumnezeu, deocamdată aș avea sau am în așteptare. Cu doctorii am rezolvat printr-o soluție alternativă, în sensul că am deblocat niște posturi de rezident pe post. Altfel nu aveam cum. Există o hotărâre la nivelul Ministerului Sănătății care împiedică această deblocare. Sunt județe care au făcut angajări masive și au rămas cu personal suficient, iar noi am rămas la același nivel, deși județul este într-o continuă dezvoltare. Fie că mă refer la resursa umană, fie că mă refer la cea tehnică. Ca să revin la întrebarea dumneavoastră, în momentul de față există 183 de persoane, cu tot cu personal TESA, și pe mine m-ar bucura dacă ar mai fi încă o sută. Dacă primesc 50, la fel ca și cu mașinile, eu mă declar mulțumită. În anul 2015 am primit, în urma unor controale de la București, promisiune de suplimentare cu 45 de posturi, deci s-a confirmat că este nevoie mare de oameni în plus. Din care am primit 18 posturi, atunci, prin redistribuire de la alte servicii de ambulanță. Și acum cred că ați înțeles că mă apropiu de adevăr. Dacă factorii decizionali au considerat că minim 45 de posturi operative ar fi nevoie la Serviciul de Ambulanță Sibiu, eu m-aș mulțumi cu 50. Altfel, nu avem posturi deloc. Tot ce am scos la concurs în ultima perioadă au fost vacantate prin deces – am avut colegi care au murit la 43 de ani sau care au plecat prin pensionare.

Rep.: În condițiile acestea care este media salarială? Dr. T.: La Ambulanță lucrează două categorii de personal. Personalul TESA și cel operativ. Eu o să mă raportez mai mult la cel operativ, unde volumul de muncă și programul este altul. La fel, personalul operativ se împarte în două categorii. Personalul operativ care efectuează teren și aici mă refer la șoferii de autosanitară, respectiv ambulanțierii, diferența fiind că ambulanțierul are un curs care presupune niște noțiuni medicale de bază, în așa fel încât el are posibilitatea să participe la actul medical și nu numai la conducerea mașinii. De aceea un șofer are un salariu de 2.500 de lei și un ambulanțier 3.200 de lei. Mai departe, asistentul medical poate fi cu studii medii și salariul lui pleacă de la 3.000 de lei, pe când asistentul cu studii superioare poate să ajungă până la 4.500 de lei. Medicii, categoria cu cele mai multe studii, au un salariu care pleacă de la 6.000 de lei pentru un specialist și ajunge la 7.300 de lei pentru un medic primar, cel mai înalt grad profesional pe care în poate avea un medic. Având în vedere că personalul este sub-normat, categoriile la care m-am referit lucrează în regim de gardă sau ore suplimentare. De aici apare stresul, suprasolicitarea, concedii medicale și alte probleme.

Rep.: Mi-am dat seama că am vorbit numai despre probleme. Zice-ți un lucru frumos care s-a întâmplat la Ambulanță în ultimul an. Dr. T.: În ultimul an nu-mi vine în minte niciunul. Pot să vă spun în ultimii cinci ani, de când am schimbat munca de teren cu biroul. În anii aceștia am reușit, Serviciul de Ambulanță a reușit să scoată trei cărți pentru ambulanțieri și personalul medical. Noi, oamenii de aici, fiecare cu ce s-a priceput. Un alt lucru bun, Serviciul de Ambulanță încearcă să-și desfășoare și un an gen de activitate, adică asigură asistență medicală și la manifestări sportive sau cu public larg, deși la câte probleme avem vă cam dați seama cu ce eforturi mergem. Aceste evenimente se desfășoară cu echipaje din afara turelor, că nu ne putem permite să privăm cetățenii de serviciile noastre.

Rep.: Deci cine merge la un concert sau un meci de fotbal nu e prea bucuros. Dr. T.: Depinde, dar vine din timpul lui. Între timp mi-am adus aminte de un lucru bun făcut anul acesta. Am finalizat un lucru cu care mă străduiesc de mulți ani, anume să facem acele cursuri de prim ajutor la toți pădurarii. Mă refer la Ocolul Silvic de stat care a vrut să-și pregătească toți cei peste 400 de angajați. Am făcut cursuri de prim ajutor cu toți și am primit un feedback pozitiv. Modelul a fost preluat apoi și de angajații unor ocoale private, nu toți. În 2015 am început cursurile de prim ajutor în biserici și 50 de preoți au urmat cursurile. Și de acolo am avut feedback bun.

Rep.: Deci se mai întâmplă și lucruri bune. Dr. T.: Dacă am sta să ne plângem în pumn nu am mai face nimic. Oamenii de la Salvare nu sunt chiar așa de sensibili.

Rep.: Ca să tragem o concluzie, dacă mâine mi se face rău pe stradă și cineva sună la 112, după tot ce am aflat acum de la dvs., pot aștepta cu încredere? Ce mesaj aveți pentru sibieni? Dr. T.: Când m-am angajat la Ambulanță, acum 20 de ani, nu știam nici unde e, nu știam nici de numărul 961 și cred că nu văzusem nici o ambulanță pe stradă, pe care să o conștientizez. În anii aceștia, în ciuda problemelor, am rămas pentru că îmi place ceea ce fac. Eu, personal mi-aș dori ca sibienii să nu trebuiască să sune la ambulanță, dar dacă ajung în această situație pot să sune cu încredere. Să fiți convinși că facem tot ce putem să ajutăm pe fiecare în parte.

Stefan Dobre

de Stefan Dobre

Administrație
Telefon:
0724 605 815

Comentarii

1 comentarii

Gyuntar dela Ooy

Acum 3 ani

Mno la' ca nu-i bai, ghini ca V-o mărit sambriile!....
Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus