Luni,
17.05.2021
Innorat
Acum
14°C

Clădirile. Cei mai mari consumatori de energie din Sibiu

Clădirile. Cei mai mari consumatori de energie din Sibiu

40% din totalul energiei consumată într-un an în municipiul Sibiu este folosită pentru încălzirea, prepararea apei calde sau iluminarea clădirilor din oraș. În contextul în care orașul și-a asumat reducerea emisiilor de dioxid de carbon cu cel puțin 20% până în 2020 (raportat la emisiile din 2009), administrația locală a adoptat un Program de îmbunătățire a eficienței energetice a municipiului Sibiu, program care prevede și o serie de investiții asumate pentru următorii șase ani. Reducerea consumului de energie – și, implicit, reducerea emisiilor de CO2 – pare însă o condiție greu de îndeplinit în condițiile în care mai bine de jumătate din sibieni se încălzesc cu sobe și din cele aproape 13.000 de becuri de pe străzi, doar 53 sunt – în prezent – cu tehnologie LED.

Programul de îmbunătățire a eficienței energetice a municipiului Sibiu a fost adoptat de consilierii locali în cursul acestei veri, fiind un document obligatoriu de elaborat de către orice localitate cu mai mult de 20.000 de locuitori. Programul are rolul de a evidenția statusul consumului de energie la nivelul Sibiu, în ideea de a contribui la atingerea țintei naționale asumată de România pentru reducerea consumului de energie. „Programul de îmbunătățire a eficienței energetice este un instrument important în elaborarea unei viziuni pe termen de cel puțin trei – șase ani, care să definească evoluția viitoare a comunității, ținta spre care se va orienta întregul proces de planificare energetică”, se arată în raportul înaintat consilierilor locali pentru adoptarea acestei strategii.

În plus, Sibiul a aderat în 2009 și la o Convenție a primarilor prin care și administrația orașului de pe Cibin s-a angajat să reducă emisiile de dioxid de carbon cu cel puțin 20% până în 2020.

Clădirile, cel mai mare consumator de energie

Din datele prezentate în Program rezultă că 40% din energia folosită într-un an în municipiul Sibiu este consumată de clădiri. Energia consumată de clădiri este pentru asigurarea confortului termic (53%), prepararea apei calde (21%), iluminat (14%), restul fiind reprezentat de consumul pentru gătit, spălat, relaxare etc.

Consumul de energie din sectorul rezidențial ar putea fi redus cu mai bine de 41% dacă se va investi în îmbunătățirea performanței energetice. Deocamdată, însă, în Sibiu niciun bloc de locuințe nu a fost reabilitat termic din fonduri publice. Acest lucru este preconizat să se întâmple în următoarea perioadă, din fonduri europene, însă proiectul include doar trei blocuri din oraș, în care există 101 apartamente.

Reabilitările termice de până acum, îndoielnice

În mod evident, mulți sibieni au înțeles utilitatea investițiilor în reabilitarea termică a blocurilor. Prin urmare, din fonduri proprii, numeroși proprietari au făcut astfel de investiții, doar că în cele mai multe cazuri aceste proiecte nu au fost complete (fie nu au fost schimbată și tâmplăria, nu au fost izolate subsolurile, acoperișurile etc). Primăria arată că nu are nici o situație a lucrărilor de izolare termică făcută locuințelor individuale, iar asta din cauză că mulți proprietari nu au solicitat autorizației de construire. ”Consecința neobținerii Autorizației de construire a dus la realizarea unor lucrări de o calitate inadecvată (deja în unele zone se constată degradări ale suprafețelor «reabilitate», microfisuri în straturile superioare, exfolieri pe suprafețe însemnate ale finisajelor etc), dat fiind faptul că Inspectoratul de Stat în Construcții - ISC, instituția care ar fi trebuit să gestioneze din punct de vedere tehnic și calitativ lucrările, nu a avut nici un control asupra acestora. Lipsa Autorizației de construire și a implicării ISC în realizarea acestor lucrări va îngreuna foarte mult orice inițiativă viitoare a municipalității de a realiza lucrări de eficientizare energetică a unor clădiri (blocuri) aflate în situația prezentată”, se arată în Program.

Documentul arată faptul că, în Sibiu, sectorul rezidențial are un consum de energie electrică ce a oscilat în perioada 2013 – 2015 în jurul a 249.000 de MWH, iar consumul de gaze naturale – în jurul a 660.000 de MWh. În ce privește clădirile publice (spitale, școli, clădiri socioculturale sau administrative), consumul cel mai mare de energie este cel din spațiile de educație (aproape 40% din consumul total). Calculat pe metru pătrat, însă, spitalele (cel de Pediatrie, în cazul de față) sunt cele care – în Sibiu – generează cel mai mare consum de energie. Astfel, pentru un metru pătrat de spațiu spitalicesc, în 2016 consumul de energie a fost de 397 KWh, pentru școli – de 113 KWh, pentru spațiile publice sociale – 252 de KWh, pentru cele socio-culturale – de 322 KWh, iar pentru cele administrative – de 218 KWh. Aceste consumuri raportate la metrul pătrat se încadrează în media națională, se mai arată în raport.

Potrivit căruia, clădirile publice din oraș se încadrează în media națională a consumului de energie.

Cei mai mulți sibieni se încălzesc cu sobe

Datele prezentate în Program indică faptul că – la nivelul lui 2012 – în Sibiu numai 0,6% din apartamente mai erau racordate la sisteme centralizate de distribuție a energiei termice. Alte 46,4% erau încălzite cu centrale termice individuale, iar restul (53%) cu sobe. ”Centralele termice individuale au randamente de utilizare a gazelor naturale care ajung la 90%, față de sobe care au randamente mult mai scăzute, de până la 30%”.

Gazul rămâne principalul combustibil folosit de sibieni pentru încălzire. E-On Gaz, unicul distribuitor de pe piața din Sibiu, are 69.074 de abonați (dintre care 94% sunt casnici), pentru care a fost amenajată o rețea de distribuție cu o lungime de 420 de km. ”Starea tehnică a rețelei este bună în procent de 90%, restul de 10% aflându-se în curs de reabilitare”, se arată în program. Abonații casnici folosesc 59% din consumul total de gaze naturale, restul fiind arse în special în sectorul industrial. Consumul de gaze naturale în ultimii ani s-a menținut constant, fapt pus de administrație pe tendința sibienilor de a face economii.

Criza a redus consumul de electricitate

De la aproape 90.000 de consumatori înregistrați în Sibiu, în 2008, Electrica Sibiu mai avea în 2011 (anul ale cărei date au fost preluate, în acest caz, în Programul primăriei) 82.534 de consumatori, dintre care peste 93% erau în zonele rezidențiale. Consumul de energie electrică în Sibiu a scăzut față de 2008, iar acest lucru este pus de administrația locală pe seama crizei economice ce a urmat aceluia an. Spre exemplu, dacă în 2008, consumul de energie electrică a fost de 482,1 GWh, în 2012 acesta a fost de 442,1 GWh.

Sibiul este alimentat cu o rețea electrică de 20 de kV în lungime de 365 de km, cea mai mare parte (261) fiind subterană. Rețeaua electrică de joasă tensiune (0,4 kV) măsoară 1003 km, dintre care liniile electrice aeriene mai atârnă doar în zonele de case (aprox. 220 de km de rețea aeriană). Programul Primăriei nu face nicio referire la calitatea acestor rețele.

Aproape 13.000 de becuri pe străzi

Sistemul public de iluminat al Sibiului numără 12.703 corpuri de iluminat, amplasate pe stâlpii Electrica (peste 10.000), societatea care și administrează iluminatul public al orașului. Din cele aproape 13.000 de corpuri de iluminat, singurele eficiente sunt cele 53 care folosesc tehnologia LED și care au fost amplasate pe str. Nicolae Iorga, în 2016, restul fiind corpuri cu lămpi pe bază de vapori de sodiu (peste 12.000), de mercur (480) sau fluorescente (84). ”Atât stâlpii, cât și corpurile de iluminat au o uzură ridicată, ceea ce generează o eficiență energetică scăzută și costuri ridicate pentru municipalitate”, se arată în program.

Rețeaua electrică aferentă iluminatului public este total necorespunzătoare și subdimensionată. ”Mai mult, din cauza vegetației abundente și a condițiilor meteo nefavorabile, incidența avariilor apărute în sistemul de iluminat public din aceste zone este una destul de mare, la fel și timpul de remediere a acestor avarii”. Nici sistemul de aprindere și stingere a iluminatului public nu este modernizat.

Potrivit programului, modernizarea sistemului de iluminat public este ”una din preocupările constante ale administrației publice locale”, iar exemplul dat este proiectul-pilot de pe strada N. Iorga, cu cele 53 de becuri cu LED și un sistem modern de pornire/oprire a instalației. Acest sistem ar duce la reducerea consumului cu 88,8% se mai arată în programul care, însă, nu dă și care au fost rezultatele reale măsurate după implementarea proiectului. Nici în răspunsul solicitat de Turnul Sfatului reprezentanții administrației locale nu au oferit date concrete. „Din valorile obținute prin monitorizare, beneficiul principal observat în decursul celor șase luni de funcționare a acestui tip de iluminat este reprezentat de reducerea costurilor prin reducerea consumului, însă, pentru implementarea unui astfel de proiect la scară largă sunt necesare observații mai amănunțite și mai extinse cu privire la modul de comportare a sistemului de iluminat LED în timp, a duratei de viață, a fiabilității, a costurilor asociate ș.a.m.d.“, arătau, în primăvară, reprezentanții Primăriei Sibiu.

Programul mai arată că, în prezent, Primăria are în derulare zece lucrări de creare a unei noi infrastructuri pentru sistemul de iluminat public pe aproape 20 de străzi și în parcurile Petofi Sandor și Sub Arini, aceasta din urmă fiind și cea mai amplă lucrare din acest domeniu.

Ce vrea/poate să facă administrația locală?

Sectorul responsabil de cel mai mare consum energetic (aproximativ 92%) - fie că vorbim de gaze naturale, fie de energie electrică este sectorul rezidențial, urmat de cel al clădirilor publice cu 3,6% și transportul public cu 2,6% . Cum Primăria arată că nu poate influența sectorul rezidențial privat, investițiile pentru reducerea consumului de energie în următorii patru ani ar urma să fie canalizate către zonele controlate de către executivul local: clădiri publice, transport public, iluminat.

Pentru iluminat, în afara scenariului în care ”nu se face nimic”, programul mai enumeră alte două scenarii: unul în care sunt efectuate o serie de modernizări și înlocuirea a jumătate din corpurile de iluminat cu unele cu LED și un alt scenariu în care, pe lângă reabilitarea infrastructurii, sunt înlocuite cu tehnologie LED toate becurile din oraș. În primul scenariu reducerea de consum de energie este estimată la 21% din consumul actual, pe când al doilea scenariu indică in grad de economisire de 41% din consumul total înregistrat.

Pentru modernizarea sistemului iluminat investițiile plănuite în perioada următoare (trei – șase ani) de Primăria Sibiu ar fi de 8,6 milioane de euro, dintre care 2,57 au fost deja cheltuite pentru rețeaua metropolitană realizată în cadrul proiectului Calea verde spre o dezvoltare durabilă. Alte două milioane de euro sunt alocate pentru reabilitarea iluminatului din parcuri (în Sub Arini lucrările sunt aproape de finalizare), iar pentru iluminatul public eco-eficient este prevăzut un milion de euro. Modernizării sistemului de iluminat din cartiere îi sunt alocate alte trei milioane de euro.

Planuri de alte 177 de milioane de euro. Deocamdată, fără priorități

Pentru ca cele 75 de clădiri publice aflate în proprietatea sau administrarea Primăriei Sibiu, investițiile necesare pentru eficientizarea energetică sunt de peste 65 de milioane de euro. Costurile apar atât de mari și din cauza faptului că lista de lucrări enumerată în Programul respectiv include și construirea unor noi clădiri publice, inclusiv a unui complex de agrement și sport (pentru care ar trebui alocate aproximativ 17 milioane de euro).

În ceea ce privește reducerea consumului de energie și a emisiilor de CO2 din sistemul public de transport, investițiile totale necesare ar fi de peste 160 de milioane de euro, în mare fiind cele din Planul de mobilitate urbană (crearea de puncte intermodale cu parcări pe mai multe niveluri, achiziționarea de autobuze electrice și ecologice, modernizarea stațiilor de transport etc.). Care dintre proiectele enumerate în lista celor 160 de milioane de euro urmează a fi implementate va fi decis, însă, în urma unei creării unei liste de priorități, redactată pe baza mai multor criterii.

Foto: Primăria Sibiu

Traian Deleanu

de Traian Deleanu

Investigații
Telefon:
0740 039 148
E-mail: traian[at]turnulsfatului.ro

Comentarii

6 comentarii

mr.titusu

Acum 3 ani

Strada Aleea Fratii Buzesti, recent reabilitata, iluminat cu lampi cu vapori de sodiu. De ce oare nu au schimbat cu iluminat LED? slaba gandire din partea municipalitatii. de ce sa nu faca o treaba pana la capat?
Raspunde

bogdan

Acum 3 ani

lampile cu sodiu se strica mai des. cea din fata casei e inlocuita de cel putin 3 ori pe an. asta inseamna mai multi bani la firma care face reparatia si la cea care vinde componentele. inmulteste asta cu 13 000 de lampi cu vapori si iti dai seama cati bani face cineva din afacerea asta.
Raspunde

...

Acum 3 ani

pai astia de la primarie inca studiaza daca e ok sa introduca iluminatul public cu led. astia de la primarie, in frunte cu tante, trebuie trasi pe dreapta. isi bat joc de oras si de oameni
Raspunde

...

Acum 3 ani

este strigator la cer ca iluminatul public sa consume 14% din energia totala consumata. asta in secolul ledurilor, nu in evul mediu.....
Raspunde

Ridichie Iglesias

Acum 3 ani

Exista Inspectoratul de Stat în Construcții – ISC???? Din pacate daca exista nu isi fac treaba deloc,iar daca nu exista cine isi ia dreptul de acolo?
Raspunde

Cocardiel-luptător din Marginime

Acum 3 ani

Hi mah, ca n-o hi dreaq atat de negru...Nooi, car' suntem de-aci din tata-n hiu, ne-am facut viloaie, avem centrale pe lemne, si pădurea cade pe noi!... Decat săracii si oltenii stau la bloc consumând enerjia.Iar can' l-i frig ies in chiata la #rezist..Bag sama ca si pochiu lu' Nicula-i cam înfrigurat, saracu...
Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus