Știați că speranța de viață în județul Sibiu, în 2017, este cu aproape trei ani mai mare decât în restul țării? Sau că populația totală a județului Sibiu a crescut în ultimii ani, în vreme ce la nivel național ea scade? O explicație pentru acest fenomen ar putea fi faptul că județul nostru este pionier pe plan național în implementarea asistenței medicale comunitare. Asistența medicală comunitară presupune, pe scurt, acordarea de servicii medicale primare comunităților rurale, sărace sau persoanelor vulnerabile. Prevenție, în special. Doamna doctor asistent medical Doina Merlă, din cadrul Direcției de Sănătate Publică, a realizat în județul Sibiu un studiu care se întinde pe ultimii zece ani și care a contribuit la apariția noii legi a asistenței comunitare. Ceea ce înseamnă că modelul Sibiului este extins pe plan național. Despre aceste subiecte am stat de vorbă cu dr. Doina Merlă și directorul DSP Sibiu, dr. Gabriel Budescu.
Rep.: O concluzie pe care am tras-o eu citind studiul dvs. este că din cauza faptului că serviciile de medicină comunitară nu acoperă întreaga populație a județului Sibiu, ci doar 83%, putem spune că există sibieni care mor cu zile? Dr. Doina Merlă: Nu! Asistența medicală comunitară reprezintă numai unul dintre serviciile de sănătate care se acordă populației din județ. Eu am scos în evidență faptul că acolo unde există acoperire cu servicii de asistență medicală comunitară indicatorii de sănătate sunt semnificativ mai buni decât acolo unde nu există. Toate aceste servicii sunt axate pe prevenție.
Rep.: Concret, ce presupun ele? Dați-mi câteva exemple. Dr. Doina Merlă: Supravegherea la domiciliu a stării de sănătate a gravidei, a lăuzei, a sugarului sau a unui bolnav. În momentul în care mama este gravidă ea este vizitată periodic de asistentul medical comunitar. Sau de mediatorul sanitar care are grijă să vadă cum evoluează sarcina, dacă a fost la controale, dacă este în contact cu medicul de familie, cu asistentul social etc. Deci dacă există o colaborare cu toți factorii medicali. Toată lumea se gândește la asistența medicală secundară, asta este moda, toată lumea vrea spital, urgențe, ambulanță. Nu! Aici nu este vorba despre așa ceva. Dacă apare o urgență primul lucru este să anunți ambulanța, iar medicul acordă primul ajutor. Mediatorul acordă minimul de ajutor, în funcție de competențele lui.
Rep.: Mi-a mai atras atenția că, după cum ați scris în studiu, un an de viață în plus costă doar 6,6 lei? Dr. Doina Merlă: Deci, am făcut o comparație prin care am ajuns la această cifră. S-au standardizat cele două tipuri de populație, după o machetă a Organizației Mondiale a Sănătății și pe un program al OMS – Global Burden of Disease (Povara globală a bolii). În această machetă standard am introdus numărul populației, numărul deceselor și, mai departe, toți indicatorii au fost standardizați. Deci, anii de viață trăiți de întreaga populație, apoi anii de viață trăiți de populația care a beneficiat de asistență, calculând câți ani a trăit fiecare tip de populație. Și s-a făcut pe urmă o comparație, s-a găsit diferența între cât a trăit populația asistată comunitar și cât a trăit cea neasistată. Diferența rezultată o reprezintă anii de viață trăiți în plus de populația care a beneficiat de servicii de asistență medicală comunitară. Sau, cel mai simplu spus, au trăit mai mult. Mai departe, analizând costurile totale alocate și împărțindu-le la numărul de beneficiari, putem spune că în 2016 raportul cost-eficacitate este de 6,6 lei pentru un an de viață în plus.
Rep.: Asta nu înseamnă că este foarte ieftin și ușor să ajuți oamenii să trăiască mai mult? Dr. Doina Merlă: Aceste sume se referă la sumele alocate din bugetul Ministerului Sănătății pe asistența medicală comunitară pe fiecare an în parte.
Rep.: 6,6 lei pe an este extrem de puțin pentru un an în plus de viață! Dr. Doina Merlă: Aceasta este prevenția. Prevenția este ieftină și eficientă. Studiul este mult mai complex de atât.
Rep.: Însă rezultatele sunt evidente. Ține cineva seama de el? Dr. Gabriel Budescu: Studiul a fost preluat de minister și a stat la baza apariției legii asistenței comunitare. Această lege funcționează, numai că, încă suntem în așteptarea normelor metodologice. Asistența comunitară funcționa și înainte de apariția acestei legi, dar nu erau niște situații foarte clar precizate. Cu această lege, la nivelul fiecărei DSP județeană, va exista un reprezentant care să se ocupe numai de asistența comunitară. Trebuie să înțelegem că acești asistenți comunitari funcționează în cadrul primăriilor. Metodologic sunt coordonați de la nivelul DSP-ului, dar misiunea lor este să formeze un cadru la nivelul primăriei, împreună cu medicul pe medicină de familie, cu mediatorul pentru romi, cu asistentul social și conducerea primăriei, apoi toți trebuie să se asigure că populația vulnerabilă este supravegheată și se poate interveni cu eficiență. Medicul de familie nu are capacitatea și nici rolul să verifice constant fiecare persoană. Luăm un exemplu: s-a externat un copil cu mămica lui din spital. Asistentul comunitar merge la domiciliu, îl ia în evidență, vede constant evoluția lui, mediul în care se află, dacă urmează tratamentul indicat de medici și așa mai departe. Toate aceste lucruri concură la ceea ce a spus doamna Merlă. Este un început, o aliniere la cerințele europene și ceea ce se întâmplă în județul Sibiu este un fel de pionierat. Asistența medicală comunitară la nivelul Sibiului este sus, în alte județe acoperirea este la 20-30 la sută. Sau nici nu există. Doamna Merlă a bătut foarte mult holurile Ministerului Sănătății pentru ca Sibiul să aibă aprobate aceste posturi. În același timp s-a discutat foarte mult și cu primăriile ca ei să își dea seama că în avantajul lor. Primăria este cea care angajează, ei trebuie să organizeze examenele și să găsească specialiști. Au fost și situații în care s-a dorit și nu s-au găsit oameni potriviți.
Rep.: Cum gândesc primarii din județ? Nu o văd ca pe o bătaie de cap în plus? Dr. Gabriel Budescu: Mi se pare că în acest moment sunt numai două comune care nu au medic de familie, spre deosebire de alte părți din țară unde nici măcar medicina de familie nu este prea dezvoltată. Dacă nu greșesc Brădeni și Iacobeni nu au, dar situația este temporară. În general, avem și avem și mediator și asistent comunitar. Au fost cazuri când s-au organizat concursuri și nu s-au prezentat candidați. Acum avem solicitări în continuare și așteptăm să bugeteze Ministerul Sănătății. După apariția și a normelor metodologice, lucrurile vor fi mult mai simple. Doamna Merlă are întâlniri lunare cu toți mediatorii pentru a vedea problemele lor, Mai mult, fiecare își poate raporta problemele pe un site și ajung direct la minister.
Rep.: Putem concluziona atunci să județul Sibiu are o creștere a populației, un spor natural pozitiv și o natalitate pentru media națională și datorită acestor servicii medicale? Dr. Doina Merlă: Da! Dr. Gabriel Budescu: Da! Dar nu numai! Este vorba și despre nivelul de civilizație puțin mai ridicat, factorii externi, așezarea geografică, situația economică, sunt multe aspecte. Toate concură, însă sporul de populație era negativ cu foarte puțin până acum de curând, când a devenit pozitiv. Noi avem peste 300 de copii care se nasc lunar în Sibiu, au crescut și nașterile, dar a scăzut rata deceselor. A crescut speranța de viață. Noi chiar ne ocupăm de acele populații considerate la risc, în comunități dezavantajate. Dacă există cineva care se asigură că un bolnav ori un bătrân își ia tratamentul, că este îngrijit, că primește atenție, atunci automat apar premisele pentru ca durata vieții să crească. Văzând rezultatele din ultimii ani, primăriile care au asistenți comunitari mai doresc. Lucrurile chiar evoluează într-o direcție bună.
Rep.: Suntem la 83% acoperire în județ, suntem clar mult peste media națională, există posibilitatea să creștem, să tindem spre 100%? Dr. Doina Merlă: Este vorba aici de totalul populației din comunitățile cu acoperire, nu primește toată lumea. Este vorba despre sector țintă. Se poate să ajungem foarte repede la 100%, dacă ministerul ne mai dă posturi, dacă primăriile solicită și dacă găsesc persoane care să se angajeze. Să știți că este o muncă grea, sunt care au și câte patru sau cinci sate. Pentru ca să existe în fiecare unitate administrativ teritorială cel puțin un asistent medical sau un mediator, sau și unul și altul, este destul de greu. Cert este că impactul asistenței medicale comunitare asupra stării generale de sănătate este unul pozitiv.
Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).
Tag-uri: DSP Sibiu , Ministerului Sănătății , Organizaţiei Mondiale , Sănătate Publică , Gabriel Budescu , Doamna Merlă , Ministerul Sănătății , Doina Merlă , Global Burden , Pentru Sibiu , cat traiesc sibienii
Vizualizari: 5896
Ultimele comentarii
Acum 10 ore
MB
Acum 10 ore
Claudiu
Acum 10 ore
Liberal autentic
Acum 10 ore
Neli Oproiu
Acum 10 ore
Bobo