Ce mari proiecte cu susținere din China putem vedea în Sibiu, în anii următori? Interviu cu profesorul Constantin Oprean

Zilele trecute, Institutul Cultural ”Confucius” din Sibiu, primul de acest gen din România, a celebrat 10 ani de existență. Am profitat de ocazie și am stat de vorbă cu omul care a adus institutul în România, profesorul Constantin Oprean. Am vrut să vedem ce a avut Sibiul de câștigat și ce va avea în viitor.

Rep.: Ce a câștigat Sibiul în acești zece ani în urma parteneriatelor cu China?

C. O.: Această structură internațională găzduită de către universitate reprezintă o modalitate extraordinară de promovare nu numai a ULBS, ci a Sibiului și a României. Nu în mod întâmplător eu am adus aici Centrul Cultural Latino-American, cu câțiva ani în urmă – la Facultatea de Drept. Pentru Institutul Confucius am purtat negocieri serioase cu trei ani înainte de 2007, Guvernul Chinei nu deschide un institut oriunde pentru că ei finanțează. Lângă aceste exemple aș adăuga și catedra UNESCO, singura catedră din Europa cu profilul de managementul calității în învățământul superior și educație continuă. În România mai sunt trei catedre UNESCO și chiar înainte de a deschide conferința care a celebrat împlinirea a 10 ani de la deschiderea Institutului Cultural Chinez, am fost la Paris, la festivitatea dedicată celor 25 de ani de la înființarea primei catedre UNESCO în lume. Pentru mine, faptul că am fost acolo, m-a încântat extraordinar de mult în ideea în care directorul general UNESCO pe Europa spunea că aceste catedre reprezintă parte componentă a universității, cea care promovează imaginea internațională a instituției gazdă. Dar cel mai important este faptul că raportul prezentat de directorul general a evidențiat trei catedre din lume, din peste 800, pentru activitate de excepție în 2017 și prima menționată a fost cea de la Sibiu. România este acolo, la cel mai înalt nivel. Aceste instituții le-am creat de pe vremea când era rector. Nu poți să te promovezi internațional fără să creezi niște structuri capabile să te reprezinte și să aducă această punte de legătură. Institutul Confucius este un alt exemplu.

Rep.: În acești zece ani câți elevi, studenți și profesori din Sibiu au mers în China prin diverse programe? Cu ce se întorc ei?

C. O.: Nu în mod întâmplător s-au deschis tot mai multe programe internaționale pentru tinerii noștri, precum și pentru cadrele didactice. Sunt proiecte de finanțare a unor mobilități cu scopul de a merge în diferite țări ale lumii, pentru a cunoaște diferite realități obiective și pentru a prelua bunele practici, în încercarea de a le adapta apoi la condițiile noastre. Acestea sunt niște lecții extraordinare din care ne putem înnobila din punct de vedere al cunoștințelor și al judecății drepte. Eu tot timpul am dat un exemplu de bune practici: Institutul Cultural Chinez. Și România are un Institut Cultural. Misiunea lor principală este de a promova limba și cultura acelei țări. Avem Institutul Goethe din Germania, British Council din Anglia, Alliance Française din Franța, Institutul Cervantes din Spania și așa mai departe, toate subordonate în general unor instituții de tip guvernamental. În structurile Institutului Cultural Român există undeva între trei și șase experți. Păi tu cu trei oameni vrei să promovezi limba și cultura țării tale? Un institutul cultural chinez se înființează în baza unui acord academic bilateral între o universitate din China și una din orașul unde se înființează. Și i-am întrebat: De ce nu preluați procedura țărilor din vest? Ei mi-au răspund tot printr-o întrebare: Domnul profesor, dar unde sunt cei mai mulți experți în limba și cultura unei țări, nu în universități? Ca dovadă, noi de multe ori vorbim, o ținem cu vorba, chinezii fac. Primul pas într-un proces de cooperare, până să ajungi la zona economică și comercială, este cel al educației și culturii. Să ne cunoaștem înainte să vorbim de bani. China are acum peste 500 de institute în întreaga lume, primul fiind înființat în 2004, iar trei ani mai târziu a apărut cel de la Sibiu. China are o strategie clară.

Rep.: Au trecut zece ani, ne-am cunoscut destul de bine, când vorbim despre bani și investiții cu poporul nostru prieten?

C. O.: România și China au o tradiție de colaborare veche de zeci de ani, pe care chinezii încearcă să o transfere acum și mai tinerei generații. Nu în mod întâmplător au apărut aceste mobilități extraordinare, noi am extins universitatea prin programele Erasmus, incluzând cooperarea și cu China. Până atunci erau doar cu țările europene. Există o vizibilitate extraordinară pentru noi din acest punct de vedere. O să vă dau un exemplu: Proiectul fantastic lansat de președintele Chinei – ”One road, one belt”. Este vorba despre un proiect investițional fantastic, o autostradă care va lega Xi'an-ul, acolo unde a fost descoperită armata de teracotă, de la Londra. Autostradă cu șase benzi de circulație pe sens și peste jumătate din finanțare va fi asigurată de statul chinez.

Rep.: Trece și prin România?

C. O.: Pe lângă România sunt zeci de alte țări beneficiare. Încearcă să materializeze Drumul Mătăsii în epoca modernă.

Rep.: Și totuși investiții concrete chineze în România, sau în Sibiu, nu prea există. Există vreo premisă să se schimbe asta în anii următori?

C. O.: Eu cred că noi suntem mai puțin pregătiți pentru investiții decât sunt pregătiți chinezii. O să-ți dau un exemplu. La întâlnirea primului ministru chinez cu prim-miniștrii din Europa Centrală și de Est, care a avut loc la București, au fost câteva proiecte importante pentru România puse pe masă. Toată lumea a auzit despre partea cu centrala de la Cernavodă, puțin s-a vorbit despre centrala termică de la Mintia, de lângă Deva, retehnologizarea completă. Juristul companiei chineze care s-a angajat să facă această retehnologizare a terminat doctoratul la ULBS și este fiica fostului atașat militar a Ambasadei Chinei la București.

Rep.: Deci așa se leagă lucrurile.

C. O.: Bineînțeles! Chinezii au spus ”Da!” pe acest proiect. A fost dat publicității și chinezii au spus: Vă rog să faceți o evaluare a centralei, cât costă la ora actuală, care este valoare retehnologizării, a proiectului complet, noi venim cu partea noastră și voi cu ce contribuție vă rămâne. Nici măcar n-au cerut să aibă peste 50% din acțiuni, s-ar fi mulțumit și cu pachetul minoritar. Când să se producă fenomenul, centrala s-a privatizat și au apărut o groază de acționari care au crezut că mulg centrala și vor prospera toată viața. Când să pună completarea, de unde? Compania chineză s-a adresat Guvernului. Guvernul s-a scuzat: Noi nu putem să punem banii că acționarii sunt proprietari. Deci ei vor să facă o treabă și noi nu suntem pregătiți. Fostul ambasador al Chinei la București mi-a povestit la o întâlnire că primele negocieri pentru autostrăzi în România s-au făcut cu chinezii. Nu s-a ajuns la semnarea unui contract, dar dacă se semna atunci România avea acum autostrăzi prin toată țara. China în 1985 avea 100 de km de autostradă. În 2013 avea 200.000 de km. Iar 2013 până în 2015 au mai făcut 100.000.

Rep.: Ca să tragem o concluzie. Ce vor aduce următorii zece ani de parteneriat cu China pentru Sibiu?

C. O.: Misiunea Institutului Confucius este promovarea limbii și culturii chineze, dar noi am creat o masă critică și vom trece la o etapă nouă, în care vor pune accent pe calitate în activitățile noastre și vom încerca să transpunem experiența și relațiile noastre și spre zona de business, zona economică. După ce ne-am cunoscut, trecem pe partea pragmatică. În România a fost deja aprobată limba chineză ca limbă opțională, alături de alte limbi străine, să fie predate în curriculum școlar, ceea ce a reprezentat o veste foarte mare pentru ei. Noi suntem pregătiți și o echipă de la Institutul Confucius deja realizează primele manuale de limba chineză în România. Am obținut recent dreptul ca editura ULBS să publice aceste manuale pe care le vom transmite în toată țara. Primul inspector de limba chineză din țară a fost creat la Inspectoratul Școlar Sibiu și el răspunde de limba chineză în România. Investițiile se fac cu oameni. Dacă nu poți să comunici, nu poți să legi contracte.

Rep.: Mi-ați putea da un exemplu, un proiect concret pe care l-am putea vedea în anii următori în Sibiu?

C. O.: Mi-am asumat responsabilitatea de a realiza înfrățirea dintre Sibiu și un oraș din China, și dintre județul Sibiu și o provincie din China. Lucru pe care l-am discutat cu primarul Sibiului și președinta Consiliului Județean. Există un consens. Pe lângă aceste apropieri încercăm să dezvoltăm investiții în județul nostru. Universitatea, pe de altă parte, se găsește într-un demers important și împreună cu rectorul Bondrea am decis înființarea, în premieră în România, a specializării de medicină tradițională chineză la Facultatea de Medicină din Sibiu. Deja avem o scrisoare de intenție semnată cu Universitatea de medicină tradițională din China, provincia Shaanxi. În noiembrie, pentru că am mediat și asta, am facilitat vizita în județul Hunedoara - unde noi avem înființată la Liceul de Arte o clasă de limba chineză, unei delegații din provincia Shaanxi. Vine o delegație foarte puternică din care face parte și rectorul Universității de medicină tradițională chineză, alături de rectorul unei alte universități foarte puternice. Cu această ocazie vom aduce delegația și la ULBS, iar în Sibiu au fost deja stabilite o serie de întâlniri la nivel înalt. Există toate premisele pentru deschiderea unui centru de medicină chineză la Sibiu. În plus, suntem foarte aproape ca centrul pentru formarea profesorilor de limba chineză pentru Europa să fie la Sibiu, la Institutul Confucius din cadrul ULBS. Asta înseamnă prestigiu și vizibilitate.

de Stefan Dobre

Administrație
Telefon:
0724 605 815