Donator de organe post mortem - o decizie care poate fi luată în timpul vieții

În România, să alegi dacă vrei sau nu să fii donator de organe în eventualitatea unui accident este o posibilitate. Procedura prin care poți alege acest lucru nu este totuși atât de ușoară și clară pe cât este în alte țări. Totuși, legea arată clar că orice adult poate alege, în țara noastră, să devină donator de organe în eventualitatea în care ajunge în moarte cerebrală. La Sibiu, în cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență, au fost făcute patru prelevări de organe de la pacienți aflați în moarte cerebrală, toate însă cu acordul familiei. 

Procedura prin care o persoană poate declara opțiunea de a deveni donator de organe este de fapt o simplă vizită la notar. Legea 95 din 14 aprilie 2006 privind reforma în domeniul sănătății arată că cel care alege să își doneze organele post-mortem, trebuie să facă acest lucru „printr-un act notarial de consimţământ pentru prelevare sau înscrierea în Registrul naţional al donatorilor de organe, ţesuturi şi celule” (art.147/alineat 5). De asemenea, persoana în cauză are dreptul de a reveni asupra deciziei de a fi donator ori de câte ori dorește.

Totuși, acest consimțământ nu cântărește prea mult dacă nu este lăsat în grija unei persoane de încredere. Asta pentru că, în eventualitatea unui astfel de incident nefericit, dacă documentul în cauză lipsește, tot la familie se ajunge.

„Aparținătorii sunt cei care decid dacă organele și țesuturile unui pacient în moarte cerebrală sunt donate sau nu. De asemenea, tot familia decide care sunt organele pentru care își dau acordul în vederea prelevării”, arată reprezentanții Spitalului Clinic Județean de Urgență Sibiu.

În cazul în care pacientul nu și-a exprimat acordul în timpul vieții, atunci prelevarea se face exclusiv cu consimţământul scris al cel puţin unuia dintre membrii majori ai familiei sau al rudelor, sau în lipsa acestora, al reprezentantului său legal, se arată în aceeași lege.

În același timp, legea 95 este și în favoarea celor care refuză să își doneze organele.

„Prelevarea nu se poate face sub nici o formă dacă, în timpul vieţii, persoana decedată şi-a exprimat deja opţiunea împotriva donării, prin act de refuz al donării avizat de medicul de familie sau prin înscrierea în Registrul naţional al celor care refuză să doneze organe, ţesuturi şi celule. Actul de refuz al donării, avizat de medicul de familie, va fi prezentat de către aparţinători coordonatorului de transplant”, se arată în lege (art. 147/alineat 6)

Centru de recoltare organe, la Sibiu

Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu este acreditat ca centru de prelevare de organe, ţesuturi şi celule din luna octombrie a anului 2013. Totuși, de la primirea avizului au fost realizate numai patru prelevări de organe și toate cu acordul familiei. Este vorba despre două prelevări în 2014 (1. ficat, rinichi, țesut osos, ligamente femur, piele, cornee; 2. ficat, oase și tendoane, rinichi, pancreas, cornee, piele) și alte două în 2017 (3. ficat, rinichi; 4. ficat, rinichi).

Diagnosticul de moarte cerebrală este stabilit de către o echipă de doi medici primari Anestezie Terapie – Intensivă, Neurologie sau Neurochirurgie. Dr. Mihai Sava, medic şef al Secției Clinice Anestezie Terapie Intensivă SCJU Sibiu, în calitate de „key donation person” este cel care identifică potențialii pacienți care pot ajunge în stadiul de moarte cerebrală și coordonează diagnosticarea morții cerebrale de către echipa de medici menționată. Ulterior stabilirii diagnosticului, Dr. Mihai Sava are rolul de menţinere a organelor în condiţii optime în vederea prelevări, arată reprezentanții spitalului sibian. Dr. Tiberiu Toabeş, coordonatorul local de transplant, este cel care obţine acordul familiei pacientului şi care demarează ulterior procedurile de prelevare, luând legătura cu centrele de transplant şi echipele de recoltare.

După recoltarea propriu-zisă, donatorul va fi scutit de autopsie. După ce este spălat, îmbrăcat și pregătit de plecare, va fi trimis acasă sau la capelă. Totuși, doctorul este obligat să „restaureze” cadavrul după efectuarea recoltării.

„Medicii care au efectuat prelevarea de organe şi ţesuturi de la o persoană decedată vor asigura restaurarea cadavrului şi a fizionomiei sale prin îngrijiri şi mijloace specifice, inclusiv chirurgicale dacă este necesar, în scopul obţinerii unei înfăţişări demne a corpului defunctului”, se arată în lege (art. 148/alineat7)

Lipsa donatorilor de organe, o problemă presantă în România

Numărul donatorilor de organe din România a scăzut la 50% în 2017, față de anul precedent, arată Asociația Transplantaților din România. Cu un număr atât de mic de donatori, țara noastră se află pe ultimul loc în Europa.

Reporterul Turnul Sfatului a trimis și o solicitare către Asociația Transplantaților din România, la care până la publicarea acestui articol nu a primit un răspuns.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

de Cristina Bălău

Eveniment, Cultură 
Telefon:
0770 962 946
E-mail: cristina[at]turnulsfatului.ro