Am mâncat gratis la Belle Histoire. E cu dus-întors

Deschis săptămâna trecută în Orașul de Jos, pe strada Tg. Vinului, Belle Histoire este cel mai nou restaurant din Sibiu. Cum n-a mai rămas restaurant prin Sibiu al cărui prag să-l nu-l fi trecut deja cu această rubrică - unele chiar de mai multe ori, evident că a trebuit mergem și pe Belle Histoire. Numai că, așa cum am învățat, nu e bine întotdeauna să fii chiar primul.

Revenind, am fost la Belle Histoire pe la jumătatea săptămânii trecute, pe o ploaie torențială și o vreme rece de-ți intra în suflet. Prima impresie însă a fost una pozitivă. Restaurantul se află într-o clădire veche, proaspăt renovată, al cărei stil readuce în actualitate, cu bun gust, istoria Sibiului. Înăuntru este mult lemn, care conferă ceva căldură, și spații mari, largi și primitoare. Cireașa de pe tort o reprezintă sistemul de iluminat cu becuri incandescente, ca odinioară.

Nu același lucru se poate spune despre mobilier, mesele și scaunele dând senzația că-s unele de duzină, luate la reducere de lângă târgul Obor. Am avut ocazia să observăm toate aceste detalii pentru că eram cam singurii clienți.

Odată ce ne-am așezat, am desfăcut meniul. Care, spre deosebire de majoritatea localurilor similare din Sibiu, e împărțit pe țări. Adică începe cu România și are sarmale, ciolan, ciorbă, apoi continuă cu deja clasicele pizza și pasta de la Italia, dar trece granița și la nemți cu ceva cârnăciori, ajunge și până în Spania. Și nu se oprește aici: fish&chips de la britanici, hot-dog și burgeri de la americani, ba chiar au și o supă exotică cu nume ciudat la secțiunea Asia de Sud-Est.

Am vrut să facem un ocol prin lume și am început cu o ciorbă cu fasole și afumătura de la noi, apoi paste cu ciuperci italiene, fish&chips britanic și la desert am renunțat pe parcurs.

Ciorba noastră a fost așa cum ar trebui să fie, ca la mama acasă. Nimic de comentat aici. Pastele, în schimb, au fost ca la orice alt restaurant din Sibiu, nici rele, nici bune, decente. Cam prin acest moment, văzând că suntem singurii clienți la masa din colț, un domn despre care am presupus că este patronul, a venit să vadă primele impresii. Dacă-i bun, dacă ne place, ce impresie ne lasă localul... Am schimbat câteva vorbe iar la final ne-a spus că masa-i din partea casei, deși am insistat că nu e cazul.

Asta ne-a făcut să renunțăm la desert, peștele fiind deja făcut și în drum spre masă. Motiv de mare dezamăgire. În primul rând, bucățile de pește sunt prăjite într-un fel de aluat care devine amărui. Apoi cartofii vin în niște jumătăți de chifle prăjite pe o parte și umede pe cealaltă parte.

La final am cerut nota și domnul a revenit insistând că masa este din partea dumnealui, dar dacă vrem putem plăti băuturile, adică o cafea și o apă minerală, și putem lăsa un bacșiș tânărului chelner. Ceea ce am și făcut.

Concluzia nu poate fi decât una: Nu mergeți niciodată într-un restaurant nou deschis, dați-le timp să se acomodeze, să-și intre în ritm, altfel veți fi cobai.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi

de T.S.