De ce e greu?

Pentru că e o luptă cu sistemul. E mai mult decât evident că trei sferturi, cel puțin, din cei cu funcții sau care aspiră la funcții publice s-ar bucura, în sine, de modificările codurilor penale. Știu că nu e bine, dar toți au niște schelete în dulap, iar diminuarea asprimii legii le-ar mai face dispărute niște oscioare.

Dar această luptă e una a principiilor, se spune. Căci, în definitiv, nu este numai lupta împotriva celor care hăcuiesc legile penale, ci și împotriva celor care fură sau își bat joc de, simplu spus, banul public.

Cu asta luptă strada. Cu o mulțime de aspiranți la banul public care vor să fie cât mai lăsați în pace. Chiar și să fie lăsați în pace să fie cărați ca niște vite la un protest împotriva lui Iohannis și împotriva voinței lor. Și nu care cumva să fie întrebați de ce au venit la protest!

Strada luptă cu cei care știu cât de dulce e banul public și cât de prea-plină e puterea celui care împarte acest ban. Sunt sute de mii de români conectați în mod direct la această sursă de venituri. Cu această mulțime luptă, de fapt, strada.

De aia trebuie să se iasă în stradă. Nu sunt de ajuns postările pe Facebook și lamentările mediatice. E nevoie de acțiune. Chiar dacă nici pe departe nu poate fi vorba de o victorie, aceste proteste sunt, deja, cu siguranță un pas către acea țară în care cel care lucrează la stat – în special cel care este ales din rândul politicului - simte și acționează ca un partener, dacă nu precum ca un angajat, în relația cu cel care produce banul public. Dacă mai vrem pași înspre această direcție e nevoie de acțiune. Mijloace democratice sunt. Începând cu protestele.

Aici nu e vorba doar de legile justiției, mult prea tehnice pentru 80 la sută din cei ieșiți să protesteze. Astea sunt și un pretext – sper – pentru a schimba odată ordinea lucrurilor. În care cei care dau banul și cer educație primesc un învățământ de calitate. Și când cer servicii sociale și medicale le primesc conform contribuțiilor, care să acopere și categoriile defavorizate. Autostrăzi și așa mai departe. Lucruri grele și serioase, nu schimbarea unor legi din pix și ridicatul mâinii de către niște hoți pentru și mai mulți (potențiali) hoți. Care, să fim serioși, au fost și vor mai fi.

Eugen Nicolicea, Nicolae Șerban, Codrin Ștefănescu, Ludovic Orban, Florin Iordache, Elena Udrea, Ramona Mănescu, tristul acela cu mitraliera și chiar și Liviu Dragnea... Nu doar cu ei luptă strada. Căci dacă ar fi numai ei ar fi ușor. Numele de mai sus reprezintă  doar niște șmecherași, în cel mai bun caz, care au profitat de momente prielnice lor personal și au tras cât au putut pe spuza proprie și care se zbat mai apoi ca niște limbrici (și niște limbrici cu tupeu, care prinși cu furtul încearcă să se justifice raportându-se la alte nulități). Nici naiba nu își va mai aduce aminte peste 25 de ani, deja, de numele astea. Strada luptă, însă, cu sistemul reprezentat de ”nicolici” și ”șerbani” și deputați-mitralieră și așa-ziși opozanți politici, fără vlagă și creativitate, deloc confortabili cu o societate civilă activă și care cere socoteală. Iar acest sistem are zeci de mii de indivizi reacționari în toată țara asta.

de Traian Deleanu

Investigații
Telefon:
0740 039 148
E-mail: traian[at]turnulsfatului.ro