Politica bunului simț. Vizita discretă pe Valea Hârtibaciului a ministrului de externe al Elveției

Obișnuiți cu politica vocală de la București, împănată cu deplasări cu alai și un întreg aparat de PR în spate, pentru români a devenit un eveniment neobișnuit ca un înalt politician să se deplaseze în teritoriu din pur interes și fără spectacol.

Este cazul consilierului federal, Ignazio Cassis, șeful diplomației elvețiene, care săptămâna trecută s-a aflat la Sibiu și pe Valea Hârtibaciului, într-o deplasare de serviciu desfășurată într-un anonimat total.

Ignazio Cassis a vizitat Sibiul, ferma Karpaten Meat din Marpod – investiția a doi cetățeni elvețieni, Muzeul Interetnic din Alțâna, pentru ca apoi să meargă în Sighișoara. Ghid i-a fost, printre alții, Cristi Cismaru de la Transilvania Gastronomică.

Ignazio Cassis este unul dintre cei șase membri ai Consiliului Federal Elvețian și urmează să preia conducerea statului.

”Domnul Cassis a venit în primul rând, pentru a evalua programul elvețian privind ajutoarele de dezvoltare. Probabil ați observat că există numeroase ONG-uri din România finanțate de așa numitele fonduri norvegiene sau fonduri elvețiene. Aceste fonduri reprezintă un contract anexă în relația statului elvețian cu Uniunea Europeană, altfel spus, atunci când au semnat cu UE dreptul de a avea acces la piața comună și-au asumat responsabilitatea de a ajuta statele aflate în curs de dezvoltare să facă progrese. Astfel ei oferă mai multor țări ajutoare de dezvoltare. Prin vizita de săptămâna trecută domnul ministru a vrut în primul rând să vadă efectele acestor programe, cum sunt folosiți banii și ce proiecte finanțează ei în România, în special în Transilvania, unde simt că au o legătură prin spațiul comun de limbă germană. În același timp, au vrut să vadă și afaceri, precum ferma Karpaten Meat, dar și inițiative mici, locale, care nu au primit bani. Au vrut să-i întrebe direct dacă au auzit de fondurile elvețiene, dacă îi interesează, și în acest sens am fost la Muzeul Interetnic din Alțâna, la frații Vaida, unde ne-a primit Eugen Vaida. Pe urmă am mai fost la un proiect de restaurare de orgi în bisericile evanghelice, unde ne-a primit doamna Barbara Dutli, la Sighișoara. În afara acestora, domnul Cassis a mai avut și niște întâlniri private”, a explicat pentru Turnul Sfatului Cristi Cismaru, specialist în turism și gastronomie.

Reprezentanții Karpaten Meat s-au arătat onorați de vizita înaltului oficial elvețian, subliniind contextul vizitei, respectiv intenţia Elveției de a dezvolta cooperării economice cu firme din România.

Acesta și-a arătat interesul pentru o viitoare colaborare pentru carne de vită de calitate obținută din producție sustenabilă și durabilă.

“În 2008 am creat prima fermă de creștere de bovine de carne rasa Angus la Sibiu și atunci ne-am luat angajamentul de a produce carne de vită de calitate, atât din punct de vedere ecologic, cât și economic. Astfel ne-am propus să producem carne de vită de calitate pornind de la iarbă. În 10 ani am produs un sistem complet care acoperă toate etapele de producție: începe cu pășunatul ecologic și continuă cu procesul de creștere și îngrășare a bovinelor Angus până la prelucrarea cărnii. Oficialii europeni care au dorit să ne viziteze ferma în ultimele weekenduri au ales unitatea noastră din Sibiu pentru că și ei își doresc ca și noi ca țările din Europa să livreze carne de calitate superioară pentru Europa”, a declarat pentru Turnul Sfatului Samuel Widmer, director general al Karpaten Meat.

Ferma a mai fost vizitată, în 15 septembrie, și de mai mulți înalți oficiali europeni responsabili pentru agricultură şi dezvoltare rurală, precum și membri ai comisiilor pentru afaceri europene şi, respectiv, pentru agricultură şi dezvoltare rurală din Parlamentul României.

Ca o primă concluzie neoficială, Ignazio Cassis a plecat din Sibiu și din Transilvania cu o impresie plăcută, toate întâlnirile avute depășindu-i așteptările.

”O impresie a fost aceea că stadiul de dezvoltare al regiunii este mai mare decât cel pe care îl credeau. A doua impresie este că legăturile lor ca țară vorbitoare de limba germană cu România sunt mai reduse decât cele ale altor țări vecine lor, precum Austria și Germania. Se așteptau ca românii să fie la fel de conștienți de prezența Elveției ca și în cazul Austriei și cel al Germaniei, ambele țări care nu au un fond de dezvoltare dar care sunt mai cunoscute. În același timp, ei chiar s-au bucurat sincer să cunoască Transilvania, nu mai fuseseră niciodată și erau foarte fericiți că pot petrece timp pe Valea Hârtibaciului, ca să vă dau un exemplu. Oamenii au plecat foarte bucuroși, concluziile mele fiind că vizita a fost una foarte optimistă atât pentru țara noastă cât și pentru ei”, a mai povestit Cristi Cismaru.

În perioada aceasta Elveția se află în negocieri cu UE pentru noile alocări destinate fondului de dezvoltare, vizita în zona Sibiului fiind esențială pentru stabilirea detaliilor de finanțare și a priorităților în următorii ani.

Cealaltă latură a vizitei în România a șefului diplomației a vizat Bucureștiul, unde a fost întâmpinat de premierul Viorica Dăncilă.

”Au fost menționate relațiile economice bilaterale dinamice, dar și potențialul încă neexploatat al acestora, de natură să stimuleze investițiile elvețiene în România și schimburile economice bilaterale. Totodată, șeful Executivului de la București și consilierul federal Ignazio Cassis au discutat despre relația Uniunii Europene cu Elveția, din perspectiva Președinției române a Consiliului Uniunii Europene, în primul semestru al anului viitor. Discuțiile au evidențiat, de asemenea, poziții comune privind o serie de dosare de actualitate, precum și cooperarea în cadrul organizațiilor internaționale”, a transmis Guvernul.

Sursa foto

 

Ai fost martorul unui eveniment care crezi că ar merita să fie prezentat în ziar?
Folosește modulul de sesizări din TS App, aplicația de mobil Turnul Sfatului, iar noi vom prelua și aprofunda subiectul.
Descarcă aplicația de aici: https://tsfatului.app.link/download

Urmăriți-ne pe Instagram / Facebook / YouTube