Galerie foto. Cadavrul mecanicului-șef al industriei comuniste

În Independența, prin anii 80, intrau zilnic peste 8000 de muncitori. Depășită doar de Uzina Mecanica Mârșa Întreprinderea Independența era un colos care aduna pe lângă hale industriale, cantine, dispensar, grădiniţă, creşă, biblioteci și un liceu. Tot aici era o școală tehnică, o şcoală de maiştri. Independența a fost prima întreprindere din judeţ cu şcoală de ucenici. De aici, cei cu medii peste 8 rămâneau la Independența, restul erau împrăștiați prin țară.  Asociația Sportivă Independența avea 20 de secții sportive, iar Clubul Muncitoresc, unde cine avea înclinații artistice, putea face sculptură, muzică clasică, populară, fanfară, dansuri... Funcționa aici un oraș în toată regula, ținând cont că acum Cisnădia are puțin peste 13.000 de locuitori, iar Dumbrăveniul nu are 9.000.

Supranumit mecanicul – șef al industriei românești în perioada comunistă, Independența dirija aproape tot ce ținea de utilaje tehnologice în țară. De aici au plecat cazanele la Porțile de Fier, lanțurile industriale de la sondele petroliere, utilaje pentru industria chimică, pentru fabricile de ciment, iar marca Independența a ajuns în RDG, Cehoslovacia, China, URSS, Egipt, Cehoslovacia, Algeria, Maroc, Iran și așa mai departe. În medie, 50% din producție mergea la export. Pentru valuta care să acopere datoriile țării.

Monument istoric

Ce-a mai rămas din halele fostei fabrici Independența au fost clasate drept monumente istorice. În clădirile din cărămidă roșie în care a funcționat inițial ”Prima fabrică ardeleană de mașini agricole și turnătorie”, înființată în 1875,  Muzeul  Brukenthal a propus să se realizeze un Muzeu al Industriilor. Din 2014, de când au fost declarate monumente istorice nu s-a făcut nimic. Și asta din cauza proceselor, dar și a lipsei banilor. O primă decizie de declarare a clădirilor monument istoric a fost atacată în instanță  de actualii proprietari ai terenurilor. Motivul a fost unul ce ține de procedura de clasare, cei de la Casa Albă Independența invocând că de acest demers a fost înștiințată SC Independența SA, societate care nu mai deține acele clădiri. Acum, proprietarii,  după clasarea halelor Rieger drept monumente istorice, dacă vor să vândă sau să construiască ceva acolo, vor trebui să oferteze autoritățile mai întâi. Primul drept de preemțiune aparține Ministerului Culturii. Iar Ministerul Culturii de regulă nu are bani.

Istorie de 157 de ani

Întreprinderea pe care sibienii o cunosc astăzi sub numele de «Independenţa» a fost înfiinţată în anul 1875 de către maistrul forjor Andreas Rieger. Numele ales de Andreas Rieger pentru întreprinderea sa a fost acela de «Prima fabrică ardeleană de maşini agricole şi turnătorie de fier», nume sub care a funcţionat până în 1921. Ajungând la concluzia că este mai profitabil să fabrice el însuşi maşini agricole simple, uşor manevrabile şi adaptate condiţiilor geografice ale ţării noastre, Rieger a început prin a fabrica primul plug schimbător cu corman din fier turnat sau cu plinte de oţel, cunoscut sub numele de plugul «sistem Rieger» şi comercializat în Transilvania sub numele de «patent Rieger».

Din 1894, au fost construite noi hale, moderne, după concepţiile şi planurile unor arhitecţi vienezi, pentru realizarea cărora s-au folosit materiale de construcţii de ultimă oră cum erau cărămida, cimentul, sticla, fierul, tabla, aplicându-se tencuială pe ziduri. Halele construite aveau structuri din fier şi beton ce permiteau realizarea de deschideri mari, cu şarpantă metalică şi acoperişuri din holzzement, ţiglă sau tablă, luminate de ferestre metalice şi de luminatoare. (Sursa: patrimoniu.sibiu.ro).

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

de Alin Bratu

Politic
Telefon:
0745 590 991

alin[at]turnulsfatului.ro