Procesul halelor Rieger: instanța a scos din lista monumentelor istorice 20 de clădiri. Au rămas cele vechi, iar recursul nu este cert

Clasate drept monumente istorice în urmă cu zece ani, clădirile generic cunoscute sub numele „halele Rieger” și aflate la marginea centrului istoric al Sibiului au devenit obiectul unui proces care s-a încheiat abia zilele trecute, pe fond. Instanța de la București a decis să dea, parțial, dreptate proprietarilor halelor și să declaseze 20 din cele 32 de clădiri declarate monument istoric. 

Halele Rieger au fost declarate monumente istorice de categoria B, adică reprezentative pentru patrimoniul cultural local, printr-un ordin al ministrului Culturii publicat în 27 ianuarie 2014. Practic, din acel moment, regimul clădirilor și a proximității a intrat sub protecția legislației specifice, fapt care i-a nemulțumit pe proprietari, adică pe cei de la Casa Albă – Independența SA. Aceștia au deschis un proces pentru anularea ordinului de clasare, proces care s-a plimbat timp de ani întregi prin diferite instanțe.

Procesul a ajuns, în cele din urmă, pe rolul Curții de Apel București, care – la finele lunii trecute – a decis să dea parțial dreptate proprietarilor clădirilor. În rezumat, hotărârea judecătorească anulează statutul de monument istoric pentru toate clădirile – anexă și pentru toate extinderile, menținând sub protecția legii doar clădirile inițial construite.

„Anulează parţial Ordinul nr. 2031/27.01.2014 privind clasarea în Lista Monumentelor Istorice, categoria ansamblu grupa valorică B a „Primei fabrici ardelene de maşini agricole şi turnătorie de fer Andreas Rieger” din municipiul Sibiu, str. Ocnei nr. 33 judeţul Sibiu, emis de Ministerul Culturii, în ceea ce priveşte următoarele corpuri de clădire, astfel cum au fost identificate prin expertiza judiciară privind monumentele istorice şi prin expertiza judiciară construcţii civile, de către experţii desemnaţi de instanţă: A2 extindere şi A3 anexă, B2, B3, B4 anexe, C2 şi C3 extinderi, C4 şi C5 anexe, D2 extindere, D3 anexă, E2, E 3 şi E4 anexe, F2 extindere, G2, G3, G4 anexe, J2 anexă”, se arată în dispozitivul dat publicității de Curtea de Apel București.

Magistrații au decis că substanța istorică este certă și merită conservată în ceea ce privește 12 dintre clădirile aflate pe fosta platformă Independența. „Menţine Ordinul nr. 2031/27.01.2014 privind clasarea în Lista Monumentelor Istorice, categoria ansamblu grupa valorică B a „Primei fabrici ardelene de maşini agricole şi turnătorie de fer Andreas Rieger” din municipiul Sibiu, str. Ocnei nr. 33 judeţul Sibiu, emis de Ministerul Culturii, în ceea ce priveşte următoarele corpuri de clădire, astfel cum au fost identificate prin expertiza judiciară privind monumentele istorice şi prin expertiza judiciară construcţii civile, de către experţii desemnaţi de instanţă: A1, B1, C1, D1, E1, F1 şi F3, G1, I, J1, M şi O”, se mai arată în hotărârea care, deocamdată, nu este definitivă.

Cei interesați au termen de 15 zile de la comunicare să formuleze recurs. Hotărârea judecătorească a mai redus cu 38.000 de lei cheltuielile de judecată efectuate de Casa Albă Independența SA cu avocații, alți 36.000 de lei (taxă de timbru, onorarii ale avocaților, cheltuieli cu experții) urmând să fie plătiți în solidar de către cei împotriva cărora a fost deschis procesul, adică Ministerul Culturii și Direcția pentru cultură Sibiu.

„Nu ar fi fost necesară clasarea tuturor clădirilor”

Casa Albă Independeța SA este o societate cu numeroși acționari, cel majoritar fiind Transilvania Investments Alliance SA Brașov (fosta SIF Transilvania), cu 53,34%. Ioan Georgescu deține 11,81%, o firmă înregistrată în Cipru (Trestok Group Limited) are 10,03%, lista persoanelor fizice – 20,53%, iar cea a persoanelor juridice – 4,26%.

Dacă va fi sau nu formulat un recurs din partea Casa Albă Independența SA nu este un lucru stabilit. „Nu avem, deocamdată, un punct de vedere definitivat”, răspunde Ion Stăneci, directorul general.

De cealaltă parte, directorul general al Direcției pentru Cultură Sibiu, Dan Nanu, spune că eventuala contestare a hotărârii Curții de Apel Alba Iulia va fi luată de minister. „Dacă e să îmi dau părerea ca specialist, nu trebuia de la bun început să fie declarate monumente istorice toate clădirile de acolo. Asta din moment ce unele din aceste clădiri au fost construite în anii `70. Pe noi ne interesează substratul istoric, substanța istorică, adică vechile hale, redeschiderea circulației pe întreaga stradă a Ocnei și punerea în circuitul turistic și economic a acelei zone. Asta în condițiile în care, având în vedere proximitatea cetății Sibiului, este interzis ca acolo să fie ridicate blocuri”, arată Dan Nanu.

„Suntem interesați”

Clasarea drept monumente istorice a halelor Rieger a venit după ani întregi în care Sabin Luca, fostul director al Muzeului Național Brukenthal, a promovat ideea deschiderii unui muzeu al istoriei industriilor în respectivele spații. „Proiectul acestui muzeu există, de cinci ani l-am făcut”, declara Sabin Luca, în 2014, arătând că respectivul proiect ar ocupa doar un sfert din cele 8,7 ha ale sitului în discuție.

Acum, noul director interimar Alexandru Chituță arată că Muzeul este în continuare interesat de proiect. „Suntem interesați să găsim spații complementare pentru a extinde și dezvolta activitatea expozițională. După o decizie definitivă, un dialog cu proprietarul ar putea lămuri în ce fel am putea ajunge la o astfel de extindere”, declară Alexandru Chituță.

Legat de proprietatea monumentelor istorice, legislația prevede că dreptul de preemțiune asupra unor astfel de clădiri aparține Ministerului Culturii. Iar dacă acesta refuză achiziția, ultima autoritate solicitată să își exercite dreptul de preemțiune va fi Consiliul local Sibiu. 

Istorie de 157 de ani

Sursa: patrimoniu.sibiu.ro

”Întreprinderea pe care sibienii o cunosc astăzi sub numele de «Independenţa» a fost înfiinţată în anul 1875 de către maistrul forjor Andreas Rieger.  Numele ales de Andreas Rieger pentru întreprinderea sa a fost acela de «Prima fabrică ardeleană de maşini agricole şi turnătorie de fier», nume sub care a funcţionat până în 1921. Ajungând la concluzia că este mai profitabil să fabrice el însuşi maşini agricole simple, uşor manevrabile şi adaptate condiţiilor geografice ale ţării noastre, Rieger a început prin a fabrica primul plug schimbător cu corman din fier turnat sau cu plinte de oţel, cunoscut sub numele de plugul «sistem Rieger» şi comercializat în Transilvania sub numele de «patent Rieger».

Cu începere din 1894, au fost construite noi hale, moderne, după concepţiile şi planurile unor arhitecţi vienezi, pentru realizarea cărora s-au folosit materiale de construcţii de ultimă oră cum erau cărămida, cimentul, sticla, fierul, tabla, aplicându-se tencuială pe ziduri. Halele construite aveau structuri din fier şi beton ce permiteau realizarea de deschideri mari, cu şarpantă metalică şi acoperişuri din holzzement, ţiglă sau tablă, luminate de ferestre metalice şi de luminatoare”, consemnează site-ul dedicat patrimoniului Sibiului.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).