Fisuri în barajul de la Gura Râului. Expert: Nu reprezintă un pericol. A fost proiectat să reziste la un cutremur de 9,5

În ultima perioadă în structura barajului de la Gura Râului, care alimentează cu apă potabilă Sibiul și o bună pate din județ, au apărut fisuri. Specialiștii spun că nu este nimic îngrijorător pentru populație.

Conducerea Serviciului de Gospodărire a Apelor Sibiu a prezentat în ședința de Colegiu Prefectural de săptămâna aceasta un raport privind starea barajului de la Gura Râului, dat în folosință la finalul anului 1975.

În raportul făcut public în fața prefectului și a directorilor de instituții deconcentrate se vorbește și despre apariția unor fisuri.

”Fisurile de la extremitățile contraforților 7 și 8 precum și cele de la betonul de protecție versant stâng nu au evoluat. Barbacanele din betonul de protecție mal stâng aval baraj debitează intermitent. Scările de acces de pe versantul drept conțin porțiuni cu beton degradat. Depunerile de calcită, infiltrațiile, zonele umede dintre rosturile ploturilor și debitarea unor țevi de injecții nu au o tendință evolutivă”, scrie în raportul citat.

Inginerul Mircea Bîrs, directorul SGA Sibiu, a dat ulterior asigurări că sibienii nu au niciun motiv de îngrijorare.

”Aceste fisuri nu reprezintă un pericol. Aceste rosturi de dilatare au fost prevăzute de constructor și noi încercăm să le impermeabilizăm prin materiale specifice. Deci nu sunt fisuri care să afecteze structura de rezistență, sunt superficiale. Ca o comparație, putem spune că dacă ar fi o mașină am avea zgârieturi pe vopsea”, a declarat Mircea Bîrs.

Totodată, directorul SGA Sibiu, a explicat și măsurătorile constante care se fac, în special cele legate de apariția unui cutremur.

”Există în programul nostru de măsurători specificat foarte clar că peste un cutremur de peste 4 grade pe scara Richter, confirmat oficial, automat se declanșează o serie de proceduri, nu cotează ora sau data, că-i de Paști sau zi normală de lucru. Se fac măsurătorile specifice, de deplasări, de deformări și așa mai departe. În anul 2017 am avut mai multe cutremure peste 4 pe scara Richter. Pe lângă măsurătorile obișnuite, că sunt unele care se fac o dată la câteva zile, altele o dată pe an, există un plan de mentenanță. Barajul a fost construit de proiectanții românii, în anii 1970, să reziste la un cutremur de 9,5 grade pe scara Richter. Niciun cutremur de până acum nu a pus probleme din punct de vedere al stabilității barajului sau versantului. În 30 și ceva de ani de măsurare cu instrumente speciale nu s-a consemnat nimic deosebit”, a mai declarat Mircea Bîrs.

Imagine din timpul construcției. (Foto: Apele Române)

Cu 73,5 metri înălțime, barajul Gura Râului e al doilea cel mai înalt baraj cu contraforți din țară, după Poiana Uzului (80 de metri), iar în total sunt patru astfel de baraje.

Finalizat în 1980-1981, barajul are rolul de a alimenta cu apă orașul Sibiu, comunele Gura Râului, Cristian, Șura Mare, Ocna Sibiului si Șelimbăr, dar nu se oprește aici, printre „sarcinile” sale se află și atenuarea viiturilor și producția de energie electrică, la centrala Cibin, de 3,7 MW. Cum s-a întâmpla vara aceasta, când pe Cibin s-au înregistrat debite istorice, efectele inundațiilor fiind atenuate de reglarea apei în baraj.

Barajul în timpul construcției (Foto: Apele Române)

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).