Hei-rup de doi lei. Sau o mie

Vine summit-ul peste noi și ne prinde cu orașul plin de dărâmături. Problema a fost pusă de administrația locală undeva pe la sfârșitul verii, iar soluția a venit de la sine. Cum ce facem? Dăm amenzi.

Câteva sute de sibieni s-au trezit amendați cu câte o mie de lei pentru că au fațada imobilelor neîngrijită. Direct. Nici măcar n-a venit cineva să-i întrebe de sănătate. S-a umblat direct de la evidența populației și i-au ars pe toți care aveau domiciliul în perimetrul prin care se vor învârti oaspeții din Europa. Nu, n-a fost amendat nimeni din Gușterița. Și nici din Vasile Aaron. Au zis că așa îi vor forța pe cei din centrul istoric să-și pună la punct fațadele.

Doar că au gândit prost. Unii s-au simțit nedreptățiți și au dat primăria în judecată. 99,999% la sută au câștigat, iar administrația e obligată acum să dea banii înapoi. Plus cheltuieli de judecată, isteților. Un singur motiv au invocat avocații: legea spune că mai înainte îi avertizezi pe oameni, pe urmă îi amendezi. Valul doi de somații a început la finalul anului. Au venit avertismentele, urmând ca în primăvară să vină al doilea val de amenzi. Serios? Vă dușmăniți? Vă e scârbă de proprii concetățeni?

Hai să vedem ce s-a făcut în pregătirea lui 2007, un alt moment important pentru urbe. Ce s-a făcut atunci? Prin intermediul Societăţii Germane pentru Cooperare Tehnică (GTZ), înainte de 2007 au fost reabilitate aproximativ zece imobile din zona centrală, fondurile fiind asigurate, în mare parte, de această fundaţie, via Germania. În același timp, Ministerul Culturii a lansat un program și a pus la bătaie bani pentru reabilitarea faţadelor şi a acoperişurilor la peste 30 de imobile din zona centrală. A existat un plan, o idee...

Înțeleg că acum, cel mai probabil, Ministerul Culturii n-ar fi dat nici 50 de bani pentru Sibiu. Dar Primăria are un excedent de o sută de milioane de euro. Poate că...

Și mai corect ar fi fost să existe un consens între câteva instituții care nu sunt mai departe de doi kilometri de metri, una de alta: Direcția pentru Cultură, Primărie și Inspectoratul de Stat în Construcții. Direcția pentru Cultură oferea kno-how-ul, Inspectoratul pregătea actele, iar Primăria punea planul în aplicare. Era foarte greu de creat un program prin care actele pentru reabilitare să fie făcute cu maximul de viteză posibil în administrația locală? Era dezastruoasă pentru economia locală o reducere de la taxe și impozite de 20% pentru cei care își reabilitau fațadele? Eu cred că nu. Și oamenii s-ar fi apucat de treabă.

Dar s-au dat amenzi. Și se vor mai da. Oare câte amenzi a primit URBANA?

Cei care nu mai vor război cu administrația locală, sibieni cuminți, s-au apucat de treabă. Au dat de multele echipe de specialiști în construcții, foști specialiști în scocuri, care repar fațade la un preț de nimic. De nimic și iese, dar oamenii au hârtie că au reparat. Nu mai e loc de amendă, însă jegul rămâne. Serios? Atât putem? Nu știu, dar acesta e rezultatul unui atac la baionetă împotriva propriilor cetățeni.

Până la summit mai sunt cinci luni. De cât timp credeți că e nevoie pentru o hârtie de la urbanism? Un an? Doi?

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

de Alin Bratu

Politic
Telefon:
0745 590 991

alin[at]turnulsfatului.ro