Video. Dezbatere ULBS: cum ar prezenta candidații la rectorat Universitatea în fața rectorilor din toată lumea

O premieră în istoria de 50 de ani a Universității sibiene. Astfel a fost prezentată dezbaterea organizată de studenții sibieni și la care au fost invitați cei cinci candidați la funcția de rector al Universității ”Lucian Blaga” din Sibiu. Dezbatere cu un format de dinainte negociat și în cadrul căreia, ultima întrebare a serii a fost construită pe baza unui scenariu. Unul în care viitorul rector al ULBS participă la o întâlnire internațională a rectorilor și este invitat să prezinte, într-o limbă de circulație internațională, Universitatea din Sibiu.

A fost una din puținele situații în care cadre didactice universitare au avut emoții în fața studenților. Căci studenții care s-au implicat în a-și reprezenta colegii în Senatul ULBS și în consiliile facultăților sibiene au fost cei care au negociat și implementat prima dezbatere publică la care au fost invitați cei cinci candidați pentru funcția de rector: conf. univ. dr. Daniela Preda, directorul Departamentului de Relații Internaționale și Programe Comunitare, prof. univ. dr. Liviu Mihăescu (Facultatea de Științe Economice), prof. univ. dr. habil. Ioan Marian Ţiplic, prorector Programe Academice, prof. univ. dr. Livia Ilie, prorector Strategie Organizaţională şi Financiară și prof. univ. dr. habil. Sorin Radu, decanul Facultății de Științe Socio-Umane.

”O zi și o seară istorică pentru ULBS. Este pentru prima dată în cei 50 de ani de istorie a universității când are loc o dezbatere academică de acest fel. ULBS progresează și, o dată cu ea, și studenții. Candidații sunt oameni asumați și curajoși. În săptămâna de campanie, au fost supuși anumitor provocări. Nu este ușor, să știți, să se treacă peste aceste provocări”, a rostit în deschiderea dezbaterii Sergiu Lazăr, student la Inginerie ales reprezentant al studenților în Senat și moderator al discuțiilor.

Dezbaterea a avut loc joi seara, în Aula Magna a Universității, în fața câtorva sute de cadre medicale și studenți și a durat aproape trei ore.

Puține zâmbete

Reale emoții au trădat cel puțin câțiva dintre candidații pentru funcția de rector al ULBS. Cu toții au fost ”zgârciți” în a zâmbi, tonul dezbaterii fiind unul liniar și, în majoritate pozitiv.

În primă fază, candidații au avut câte patru minute la dispoziție pentru a-și prezenta planurile manageriale, după care moderatorul serii a adresat tuturor candidaților mai multe întrebări tematice. ”Nu le-am mai spus nimănui altcuiva aceste întrebări. Le-am cules de la studenți, cadre didactice, de la persoane din conducerea Universității și a tuturor facultăților”, a arătat Sergiu Lazăr. În toată această perioadă, asistența dezbaterii a fost încurajată să transmită, prin intermediul unui formular on-line, întrebări celor cinci candidați. În ultima parte a dezbaterii, din cele 36 de întrebări transmise, au fost trase câteva la sorți.

Una dintre aceste întrebări – extrasă inițial pentru Sorin Radu – a fost lăsată, mai apoi, ca final de dezbatere. ”Participați la întâlnirea internațională a rectorilor și trebuie să prezentați, în două minute, rectorilor din toată lumea Universitatea pe care o reprezentanți. Cum o veți face”, a fost, aproximativ, întrebarea aleasă și adresată de studentul Andrei Petrescu. Toți cei cinci candidați au ales să răspundă în engleză.

”Cortina de fier”

Sorin Radu, decanul de la Socio-umane, a fost singurul care, în cadrul dezbaterii, a atras atenția inclusiv asupra lucrurilor mai puțin onorante care au fost lansate în spațiul public înainte de alegerile pentru rectoratul ULBS. Mai apăsat a vorbit pe acest subiect când celor cinci candidați li s-a adresat întrebarea „Ce rol are vizibilitatea ULBS? Cum veți aborda acest obiectiv în context local, național și internațional?”.

”Înființarea unui grădinițe, a unui after-school. Lipsesc programele de incluziune academică. Asta aș fi spus până acum două săptămâni”, și-a început Sorin Radu expunerea. ”Dar, în ultima perioadă, relația cu comunitatea a fost profund afectată de apariția unor lucruri profund neplăcute pentru comunitatea academică. De aceea, totul trebuie regândit. Vom aveam mult de lucru pentru a recâștiga încrederea partenerilor, membrilor comunității și, mai ales, încrederea în rândul părinților. Vom avea de decontat această factură, pentru că s-a tras o cortină de fier între ce înseamnă universitatea și comunitatea. Nu am reușit să demonstrăm că suntem o organizație sănătoasă. Trebuia să luăm poziție. Cu alte cuvinte, cred că trebuie regândită strategia”, a rostit Sorin Radu.

Tot la aceeași întrebare, Daniela Preda a scos în evidență că dincolo de discuții despre promovare și strategii de marketing, mai sunt și alte realități ignorate cu sau fără știință. ”Dacă ne caută un student, ne găsește foarte greu pe site. Site-ul în limba engleză nu funcționează de un an. Trebuie să pornim de la elementele de bază. Mă aștept să nu mai fim în situații în care să mă întrebe colegii de unde iau un pix, o agendă, o prezentare a Universității”, a spus Daniela Preda.

Marian Țiplic a vorbit, la această întrebare, despre internaționalizare, despre prezența ULBS în consorții internaționale. Din punctul lui de vedere, relația ULBS cu comunitatea este destul de bună. ”Doar că ne-am cam enclavizat doar în Sibiu. Trebuie să fim mai agresivi în promovarea ULBS în afara zonei Sibiului. Avem nevoie de un birou de presă, un om nu este suficient. Avem nevoie de un plan de marketing”.

Livia Ilie a arătat că, până la urmă, toată activitatea ULBS face reclamă instituției, nu doar munca unui birou de promovare. ”Avem un exemplu construit, unde s-a dezvoltat un consorțiu și suntem dat drept exemplu de bune-practici, colaborăm serios cu comunitatea locală”, a spus Livia Ilie, dând și exemplu echipelor care construiesc roboți la Facultatea de Inginerie.

Pentru Liviu Mihăescu vizibilitatea este ”deosebit de importantă” pe toate planurile. ”Dar ar trebui să pornim de la o afirmație de bun simț, care spune că omul sfințește locul. Oamenii sunt cartea de vizită a universității noastre”, a declarat Liviu Mihăescu.

Viitorul ULBS vs inteligența artificială, tehnologia, mediul de afaceri

”Cum vedeți adaptarea planurilor de învățământ la cerințele actuale? Adică, la inteligența artificială, ritmul de dezvoltare al tehnologiei, cerințele dinamice din mediul de afaceri”, a fost prima întrebare comună a dezbaterii care le-a fost adresată de Sergiu Lazăr tuturor celor cinci candidați, a căror ordine la răspunsuri a fost trasă la sorți.

Sorin Radu a vorbit despre ”consolidarea planurilor de studii, prin flexibilizare a planurilor de învățământ”. El a adus în discuție și faptul că la Sibiu sunt cursuri speciale, generate de profilul economic al zonei, dar că orice nouă materie generează costuri, dar care vine cu avantaje. ”Procesul de adaptare al planului de învățământ va fi continuu”, a mai răspuns, printre altele, Sorin Radu.

Marian Țiplic a arătat că ”sufletul, inima unei universități e dată de existența studenților. De planurile de învățământ depinde succesul studenților noștri pe piața muncii. E foarte importantă racordarea la cerințele de pe piața uncii sau mediile socio-culturale în care ne aflăm”. El a amintit de o ”măsură foarte bună” a dialogurilor ULBS, care adună la un loc și parteneri din mediul socio-economic. ”Avem o condiționare legislativă care nu ne dă voie să fim foarte flexibili”, mai arată Țiplic motivul ”rigidizării” planului de învățământ. ”Noi nu pregătim pentru 2020 absolvenți, ci începând cu cinci-zece ani după ce au terminat studiile”.

Livia Ilie a susținut că e esențială adaptarea planurilor de învățământ. ”Dialogul permanent cu partenerii din mediul privat este prioritar. Feedback-ul pe care aceștia ni-l dau trebuie să îl putem insera în planurile de învățământ”, a spus Livia Ilie, care a adus în discuție inclusiv aducerea de tehnologie în sălile de curs. ”Asociația studenților și consiliul consultativ ne pot arăta care sunt adaptările necesare. Angajatorii mari sunt implicați în modul în care sunt organizate noilor programe de studiu. Sunt deja în derulare aceste lucruri, le putem extinde la nivelul tuturor programelor. Cel mai important e profesorul la clasă, care poate să fructifice tot ceea ce apar în mediu, toate noile tehnologii, avem exemple în Universitate, ele pot fi generalizate”.

Liviu Mihăescu a vorbit de un curriculum vizionar. ”La licență nu e o flexibilitate foarte mare, limitele sunt impuse de ARACIS. Dar la realizarea programelor de master e flexibilizarea mult mai mare”, a arătat Mihăescu, potrivit căruia un mod de adaptare la schimbări este și interdisciplinaritatea. ”ARACIS-ul ne permite ca în procent de 10% să aducem modificări la planul de studiu de la un an la altul. Deci putem pregăti studenții pentru activitățile viitoare. Rolul revine cu preponderență cadrelor didactice, care pot veni cu noutăți în fișele de disciplină”, a mai răspuns Liviu Mihăescu.

Daniela Preda a fost ultima invitată să răspundă la această întrebare. ”Ce aș mai putea spune în plus la răspunsurile foarte complexe, ar fi să realizăm un studiu care să evalueze schimbările pe piață, să oferim viitorilor studenți și studenților programe noi. Cred că ar trebui să investim în resursa umană care să facă formare continuă inclusiv alături de partenerii noștri internaționali, pentru a veni cu know-how și expertiză în calitatea actului didactic”, a fost răspunsul Danielei Preda.

Subiecte mai sensibile: plata cu ora, cercetarea

Printre întrebările alese de studenți pentru candidații la rectoratul ULBS a fost și ”Cum veți trata solidaritatea financiară în mandatul dumneavoastră?”, un subiect sensibil printre cadrele didactice universitare, pornind chiar și de la diferențele între facultăți pentru plata cu ora.

”Chiar când nu foloseam acest concept, el se aplica. Principiul solidarității înseamnă asigurarea unor condiții de bază pentru toți”, a spus Sorin Radu după care a adus în discuție plata cu ora este pe baza unor politici diferite. ”E un subiect sensibil, care nu a generat un feedback comun de la toate universitățile”. Buna practică propusă de Sorin Radu este reducerea plății cu ora și transferul orelor în norma de bază, care va duce la salarii mai mari. ”Dar e o chestiune sensibilă, recunosc”, a încheiat Sorin Radu.

Plata cu ora să fie egală la nivelul întregii Universități, a propus Marian Țiplic. Iar facultățile mai mari să aibă și un fond de dezvoltare în plus. Facultățile mai mici contribuie și la imagine, dar și la cercetare, a mai arătat Țiplic, dând drept exemplu programele teologice în limba germană. ”Ce plătim: că facem cursuri cu mai mulți studenți sau cursuri mai calitative? Toți colegii noștri predau la un grad de calitate pe care îl plătim”.

Livia Ilie a arătat că avantajul ULBS stă în multidisciplinaritate. ”Asta înseamnă nu numai avantaje, dar – ca în viață – și dezavantaje. Nu toate programele și domeniile merg la același nivel, mai ales când avem o ciclicitate pe care o vedem cu toții”. E nevoie de măsuri de eficientizare, a mai apreciat Livia Ilie, care să țină costurile sub control. ”Trebuie să ne gândim serios la modul în care putem adapta programele la cerințele pieței, pentru a atrage studenți și genera venituri. E nevoie de a diversifica veniturile, printre cele mai importante resurse fiind și studenții internaționali pe cont propriu valutar”, a spus Livia Ilie.

Liviu Mihăescu a arătat că ”solidaritatea financiară” nu este o problemă nouă, ci una mai veche. ”Ar trebui să se bazeze pe o transparență a utilizării fondurilor”, a declarat Mihăescu, aducând aminte și de intenții mai vechi de cuantificare a profitabilității fiecărei facultăți și programe. A intrat în detalii birocratice, despre modul în care se obține tariful diferențiat la plata cu ora, de la patru lei la 40 de lei fiind valoarea acesteia. ”Această situație nu ar mai trebui, din punctul meu de vedere continuată”, a încheiat Liviu Mihăiescu.

Daniela Preda a arătat că solidaritatea universitară înseamnă suport pentru zonele mai puțin atractive. ”Cred în conceptul unitar care trebuie aplicat la nivel de universitate, dar și în flexibilitate și suport. La suport mă refer la acele zone unde cadrele didactice sunt încorsetate de numărul mic de studenți. Iar sursele alternative să fie alocate către aceste departamente cu număr mic de studenți. Fără suport și resurse alternative nu există șansă pentru anumite programe să poată continua pe viitor”, a spus Daniela Preda.

Mai liber au vorbit candidații și când au fost aduse în discuție centrele de cercetare din cadrul ULBS și modul în care ar trebui abordată dezvoltarea cercetării. ”Centrele de cercetare există, dar lipsesc cu desăvârșire”, și-a început Sorin Radu răspunsul cu o butadă. ”Sunt doar structuri formale, care nu trec prin evaluare, ultima evaluare fiind de mai bine de 12 ani. Sigur, sunt și excepții. Centrele de cercetare sunt structuri bune atunci când vrem să avem o imagine, dă bine atunci când aplicăm la granturi, dă bine pentru CV-uri. Ce trebuie să facem este să le dăm substanță”, a arătat Sorin Radu, după care a intrat în detalii de funcționare ale unor astfel de structuri.

Marian Țiplic a mai îndulcit prezentarea. ”Problema este nu că ele există, ci că noi le-am făcut de la bun început mai mult formale. Cred că este foarte important să ne reamintim că un centru de cercetare funcționează pe baza unor planuri sau teme de cercetare. Ei, aici este problema noastră, există insule de cercetare în ULBS, dar nu sunt conectate între ele”.

De fapt, de abia de la această întrebare, atmosfera între candidați a început să devină mai destinsă. Livia Ilie a arătat că, totuși, ”există poli de cercetare de excelență”. ”Trebuie să perfecționăm continuu cadrele didactice pe partea de cercetare”, a spus Livia Ilie, aducând în discuție din nou interdisciplinaritatea ULBS, care ”trebuie fructificată”.

Mihăescu a arătat că există și dorința de cercetare și persoane care să facă acest lucru. ”Cercetarea poate fi fundamentală în științele socio-umane, iar cea aplicată are nevoie de finanțare. Aici cred că e o problemă, deoarece dacă facem un inventar atent la ceea ce avem la dispoziție în laboratoare, cred că avem o situație destul de precară. O resuscitare poate fi realizată doar printr-un suport al ULBS. Să poată fi deserviți cercetătorii cu informații sau suport pentru care ei ar putea să ceară finanțare”.

Daniela Preda, pe de altă parte, a arătat că în urma discuțiilor cu numeroase cadre didactice, una dintre probleme este și timpul limitat de care acestea dispun. ”Ar trebui găsite soluții de degrevare a cadrelor didactice, sufocate de activități de predare, mentorat, cercetare și multe altele. Ar trebui să angajăm tineri cercetători, cu normă reală, iar colegii care au expertiză să fie degrevați de la celelalte activități. S-ar face cercetare dacă baza materială pentru cercetare ar exista cu adevărat. Trebuie să investim în baza materială, dar totul pleacă de la resursa umană”. De altfel, Preda a arătat că o idee ar fi și un centru mobil de scriere de proiecte. ”Birocrația, ghidurile stufoase, toate procedurile ample îi împiedică pe profesori să aplice pentru a obține finanțare”, a considerat Daniela Preda.

Niciunul dintre candidații pentru funcția de rector nu a considerat că ar avea de dat vreo replică vreunuia dintre contracandidați. Dezbaterea s-a încheiat cu un mesaj al fiecărui candidat. Primul tur al alegerilor pentru viitorul rector al ULBS este programat pe 4 februarie 2020.

Foto: Silvana Armat

Ai fost martorul unui eveniment care crezi că ar merita să fie prezentat în ziar?
Folosește modulul de sesizări din TS App, aplicația de mobil Turnul Sfatului, iar noi vom prelua și aprofunda subiectul.
Descarcă aplicația de aici: https://tsfatului.app.link/download

Urmăriți-ne pe Instagram / Facebook / YouTube