Dezbatere la ULBS despre pericolele din online asupra democrației. De la „Oamenii s-au săturat de experți” la „Să fim cetățeni mai buni ai internetului” 

Lupta împotriva dezinformării online și viitorul democrației în era digitală au fost principalele subiecte ale unei dezbateri organizate joi dimineața la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu (ULBS) de către Parlamentul European. În cadrul dialogului s-a discutat și despre neîncrederea în politicieni, protejarea datelor personale în era dezvoltării inteligenței artificiale, precum și despre diferențele dintre „propaganda oficială” și „propaganda rea”.

În fața studenților sibieni s-a aflat Stephen Clark, directorul Birourilor de legătură ale Parlamentului European în UE, dar și Răzvan Petri și Vlad Adamescu, experți în politici publice, fondatorii platformei Politică la minut, moderați de Mădălina Voicu de la Expert Forum.

În debutul dezbaterii a vorbit rectorul ULBS, Sorin Radu, care a îndemnat „generația digitalizată” să fie vigilentă, să nu se transforme „în vehicule generatoare de conținut propagandistic”:

„Voi, generația digitalizată, sunteți, ca utilizatori ai social media, exact ca jurnaliștii despre care vorbeam mai devreme, cei care verifică o informație din mai multe surse. Încercați să fiți și apărătorii democrației, vigilenți la fiecare like și share. Incercati să deveniți voci puse în slujba adevărului, fiindcă altfel, riscul  de vă transforma voi înșivă în vehicule generatoare de conținut propagandistic este unul imens.

Prin întâlniri precum cea de astăzi încercăm să vă oferim instrumente care să vă ajute în lupta cu dezinformarea și manipularea. Este o solicitare care necesită efort personal și o permanentă stare de vigilență, dar acesta este prețul pe care trebuie să îl plătim pentru încrederea în democrație”.

Pierderea încrederii și exemplul Brexit

Stephen Clark a menționat la început că se află prima dată la Sibiu, subliniind necesitatea ca astfel de discuții să aibă loc și în afara capitalei. Clark a dat ca exemplu „cazul Brexit” atunci când a început să vorbească despre modul în care funcționează dezinformarea. A ales acest exemplu pentru că este britanic: „Când am început să lucrez pentru Uniunea Europeană, acum peste 30 de ani, Regatul Unit era stat membru. Și când a ieșit, pe noi nu ne-au dat afară, lucru pentru care sunt recunoscător”.

El a menționat că problema în Marea Britanie nu a fost atât că oamenii credeau lucruri neadevărate, ci că „oamenilor nu le păsa ce este adevărat sau nu”. El a citat o frază celebră rostită de un politician pro-Brexit, confruntat cu numeroși experți care avertizau asupra consecințelor negative: „People have had enough of experts” (Oamenii s-au săturat de experți – trad. din engleză). Reprezentantul Parlamentului European a explicat că această frază a ilustrat „pierderea încrederii în autorități”, a dus la „mult zgomot” și în final - la „dezangajarea civică”.

Citește și: Aproape jumătate dintre români urmăresc influenceri și 55% sunt expuși dezinformării online, mult peste media UE. Sondaj despre rețele sociale, prezentat la Sibiu 

În contextul sondajului prezentat tot astăzi, reprezentantul legislativului european a declarat că Bruxelles-ul consideră atacurile asupra integrității informaționale drept atacuri la adresa democrației. 

El a pomenit inclusiv despre decizia giganților din domeniul Tech, precum Meta (Facebook/Instagram) de a interzice promovarea conținutului politic, dar care afectează inclusiv mesajele neutre, cum ar fi o simplă postare de anunțare a datei alegerilor.

În acest sens, Clark a subliniat că combaterea dezinformării trebuie să se concentreze pe două planuri. Primul se referă la algoritmi și înțelegerea lor, iar al doilea - la „propagarea unei narațiuni mai pozitivă, de încredere, precisă și fiabilă”.

De ce oamenii și-au pierdut încrederea în autorități

Invitații Răzvan Petri și Vlad Adamescu au vorbit despre „moartea fact-checking-ului”, „politizarea științei” și „fragmentarea spațiului online”. Potrivit lor, din cauza neîncrederii generale în elitele democratice, orice informație care provine de la o autoritate publică sau de la cineva aliniat cu valorile democratice este considerată a fi o încercare de manipulare.

Adamescu crede că dezinformarea, respectiv euroscepticismul, sunt alimentate de trei factori: inegalitățile structurale din România („Autoritățile centrale nu au putut să distribuie banii peste tot”), transferul de vină sau asumarea meritelor („Podul Brăila a fost construit cu fonduri UE, dar la inaugurare nimeni nu a menționat Uniunea Europeană”) și conflictul global dintre UE și SUA („Marile companii tech din SUA critică reglementările UE, folosind argumente precum libertatea de exprimare ca acoperire, deoarece se opun reglementării bazate pe drepturi a internetului”).

„Care e diferența dintre propaganda de stat și propaganda rea?”

Studenții prezenți au adresat întrebări critice invitaților. O studentă de la Psihologie a vorbit despre îngrijorările cu privire la utilizarea de către IA a datelor personale, încălcând totodată și drepturile de autor – față, voce, articole. Ea a întrebat dacă UE ar lua în considerare crearea unui „drept de antrenament” ("training right") „ca să ne putem proteja vocile și fețele”.

Un alt student, Alex, a întrebat care e rostul unor asemenea dezbateri cu oameni care „deja știu cum să caute informație corectă”. Iar Emanuel a oferit exemplul lui Colin Powell (fostul secretar de stat american Colin Powell lansa, pe 5 februarie 2003 în Consiliul de Securitate al ONU, alerta că Irakul deţinea arme de distrugere în masă, pentru a justifica astfel lansarea războiului de către SUA, un argument fals pentru care Powell s-a scuzat mai târziu – n.n.) și a întrebat cum pot cetățenii să facă diferența între „propaganda de stat” și „propaganda rea, adică dezinformarea”, având în vedere lipsa acută de încredere în autoritățile române.

Spre finalul dezbaterii, Stephen Clark a făcut apel la tineri să dea dovadă de responsabilitate atunci când navighează pe internet:

„Noi toți vorbim despre noi înșine, ca și cum am fi victime pasive ale acestui internet oribil și malefic. De fapt, acest internet este al nostru și trebuie să ne asumăm o parte din responsabilitate pentru modul în care interacționăm. Dacă te uiți la nenumărate videoclipuri cu pisici, vei vedea și mai multe videoclipuri cu pisici (...). Putem încerca să preluăm un anumit control asupra noastră și să decidem să căutăm ceea ce vrem cu adevărat să știm, mai degrabă, decât ceea ce altcineva vrea să ne spună. Și acolo există o idee despre cetățean; e aproape ca o cetățenie pe internet. Ar trebui cumva să învățăm să fim cetățeni mai buni ai internetului și să ne instruim. Ne întoarcem la acest concept la modă - alfabetizare media”.

UE vrea legi mai dure pentru serviciile online care privesc minorii

În timpul dezbaterii de la ULBS, Parlamentul European a difuzat un comunicat de presă în care anunță că este necesară „aplicarea rapidă a legii privind serviciile digitale și interzicerea practicilor dăunătoare, cum ar fi designul captivant și elemente asemănătoare jocurilor de noroc, pentru a proteja minorii”.

În comunicat se menționează că, astăzi, membrii Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor au adoptat un raport cu 32 de voturi pentru, 5 împotrivă și 9 abțineri, în care își exprimă îngrijorarea față de eșecul marilor platforme online de a proteja în mod adecvat minorii și avertizează asupra riscurilor legate de dependență, sănătatea mintală și expunerea la conținut ilegal sau dăunător.

Acest raport susține declarațiile recente ale Comisiei Europene care a anunțat intenția de a dezvolta sisteme de verificare a vârstei: care să respecte drepturile și intimitatea copiilor și nu absolvă platformele de responsabilitatea de a face serviciile sigure încă din faza de proiectare („safety by design”).

Europarlamentarii propun stabilirea unei vârste digitale minime de 16 ani la nivelul întregii UE pentru accesarea rețelelor sociale, platformelor de partajare video și a însoțitorilor AI, cu excepția cazurilor în care părinții își dau acordul, precum și o vârstă minimă de 13 ani pentru accesarea oricărui tip de rețea socială.

Parlamentul European va vota recomandările privind creșterea siguranței minorilor online în sesiunea plenară din 24–27 noiembrie. 

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi

de Ion Surdu

Redactor