Drumul Pandemiei

În aceste zile, avem oră de oră acces la știri dramatice, însoțite de muzică apocaliptică și de ‘breaking news’ pentru fiecare nou deces. În orice criză, în orice război, e bine să gândești la rece,  să înțelegi strategic inamicul.

În acest prim articol, intenționam să estimăm cât mai simplu și pe înțelesul oricui impactul pe care această epidemie o va avea pe plan local în România. Avem de ales între două metode:

1. modele bazate pe simulări computaționale cu parametri mai puțin cunoscuți, dar pe timp ce trece estimabili (aceste modele se aseamănă cu cele din fizică teoretică)
2. aproximări empirice bazate pe date deja cunoscute din țări / regiuni care au trecut deja prin pandemie, sau sunt cu câteva săptămâni înaintea României

Considerăm că e mai ușor și mai precis pentru COVID19 să evaluăm date deja colectate și să le extindem pentru România, decât să folosim modele teoretice. Modelele epidemiologice vor fi mai folositoare odată ce mecanismul și viteză de transmitere a virusului vor fi estimate mai precis. De asemenea, considerăm că e mai bine să studiem numărul de decese COVID19, decât numărul de cazuri confirmate; definiția de caz și capacitatea de testare diferă mult de la țara la țara, și chiar în aceeași țara de la începutul epidemiei până la apogeul epidemiei. Numărul de decese reflectă cel mai bine impactul pandemiei asupra întregii populații. Numărul de cazuri, de spitalizări și capacitatea de spitalizare a fiecărei țări reflectă impactul pandemiei asupra sistemului sanitar.

Unul din cele mai bune grafice pe care le-am găsit e făcut de cei din New York Times, și arată ritmul în care decesele se dublează în țările care au ajuns deja la 25 decese COVID19 (începutul epidemiei în fiecare țară e variabil până când anumite focare se stabilesc și transmiterea devine comunitară). După cum se vede clar în acest grafic, majoritatea țărilor au evoluții foarte asemănătoare (excepție fiind Coreea de Sud și Japonia, care au avut altă abordare și pregătire pentru pandemie – aceste țări au avut în trecut o experiență importantă cu epidemia SARS în 2003, ceea ce i-a determinat să-și pregătească sistemele de sănătate publică pentru viitoare pandemii).

Imediat după al 25-lea deces, la începutul transmisiei comunitare, numărul total al deceselor se dublează odată la 2 zile; apoi timpul de dublare al deceselor crește progresiv la 3-4 zile, iar după ceva timp crește până la o săptămâna sau chiar mai mult. În acest moment, majoritatea țărilor UE (inclusiv România) sunt undeva după începutul transmisie comunitare, dar înainte de atingerea apogeului; aceste țări au un timp de dublare de aproximativ 3 zile. În Franța și Spania, transmisia locală a început mai devreme și ele se află aproape de apogeul epidemiei, cu un timp de dublare de 4-5 zile; în aceste zile, Italia are un timp de dublare de 8 zile și e probabil la apogeul epidemiei, în care se observă cele mai multe decese zilnice. Momentul în care rată de creștere exponențială scade, diferă de la țara la țara, și depinde de factori precum măsurile de izolare socială luate, densitatea populației, vârstă populației, sistemul sanitar, și mediul înconjurător (clima, poluare)

Un alt set de grafice care arată numărul de decese înregistrate zilnic a fost făcut de Financial Times; aceste grafice arată că apogeul primului val al epidemiei apare în general la aproximativ o lună după apariția celui de-al treilea deces COVID19 în țara respectivă. După aproximativ 2-3 luni de la începutul epidemiei, numărul de decese coboară înapoi la un nivel mic. Deocamdată, România este doar la începutul epidemiei, cu primele 3 decese raportate pe 23 Martie (date oficiale ale Grupului de Comunicare Strategică), pe când Italia a raportat primele 3 decese pe 23 Februarie. După cum și autoritățile române au comunicat, apogeul se așteaptă spre sfârșitul lunii Aprilie, apoi ar trebui să ne așteptăm la o scădere treptată a deceselor zilnice până undeva în luna Iunie.

Din al treilea grafic (Financial Times) se poate observă cum Franța, Germania, Olanda, Suedia, și alte state europene urmează foarte îndeaproape drumul Italiei, iar țări precum Spania și Marea Britanie probabil vor depăși apogeul din Italia. Țări precum Grecia, Portugalia, Filipine, Indonezia, și India precum și alte țări cu o climă mai caldă par a avea o creștere mai lentă; în același timp, Brazilia cu o clima caldă are o creștere rapidă, asemănătoare cu cele din Europa, datorată probabil lipsei de măsuri de distanțare socială luate la timp. În acest moment, România e la începutul epidemiei, și decesele se dublează la aproximativ 3 zile, precum s-a observat în mai toate țările UE; rămâne de văzut dacă măsurile de distanțare așa cum sunt ele implementate vor schimba acel drum mers până acum de Italia, Spania, și îndeaproape de Franța, Marea Britanie, și Olanda. Cel mai probabil, până la sfârșitul lui Aprilie vom ajunge undeva la aproximativ 10,000 decese (conform modelului Italia); în cel mai fericit caz am putea vedea un număr redus de decese, precum cele raportate în China (aproximativ 3000), dar acest lucru e puțin probabil.

Este important de înțeles că numărul deceselor în acest prim val nu este direct proporțional cu populația totală a țării, ci depinde de numărul focarelor mari și necontrolate care apar în acea țară, precum și de măsurile luate de acea țară. Țări precum China și Coreea de Sud au populații foarte mari, dar au izolat  focarele mari foarte bine, și în același timp au controlat creșterea focarelor secundare. Spre deosebire de ele, SUA nu a luat măsuri din timp, virusul a început să se transmită comunitar în toate statele, și e de așteptat să depășească Europa la număr de cazuri și implicit decese.

De obicei, primele focare devin și rămân cele mai mari, pentru că fiecare țară adoptă măsuri restrictive la plan național, ceea ce duce că focarele ulterioare să rămână mai mici. În România, putem preconiza că Suceava va rămâne un focar mai mare decât Constanța sau Timișoara, cu toate că are o populație mai mică. Bucureștiul este un oraș cu o mult mai mare densitate a populației, și în același timp e centrul economic și de transport al României – șansa că el să depășească Suceava că focar e mare.

Este clar că Uniunea Europeană și SUA nu au fost pregătite pentru acest prim val; să sperăm că până la vară, când intensitatea pandemiei va scădea, acestea vor avea structuri de sănătate publică mult mai pregătite pentru valul doi, care se preconizează că va sosi la toamnă, sau chiar mai repede, dacă măsurile nu sunt adecvate. Dacă studiem alte pandemii din istorie, precum cele de gripă din 1918, sau 1957 sau 1968, vom înțelege că pandemia COVID19 va fi o luptă îndelungată, care va continua cel puțin un an după sfârșitul primului val. Pentru România, colaborarea între structurile naționale, județene și cele private trebuie  să ajungă la un nivel înalt pentru această provocare. Din fericire, avem modele bune în țările  asiatice (Coreea de Sud, Japonia, Singapore și Australia), și nu  trebui  re-inventăm roata.

Valentin Pârvu, absolvent al colegiului Gh. Lazăr din Sibiu, are doctorat în statistică de la Virginia Polytechnic Institute și are peste 15 ani experiență în studii clinice pentru dispozitive medicale de diagnostic in vitro.

 

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).