Vineri,
30.10.2020
Innorat
Acum
10°C

DNA-ul pădurilor, între rezolvarea defrișărilor și tun electoral

14 Mai 2020 15:09

DNA-ul pădurilor, între rezolvarea defrișărilor și tun electoral

USR a anunțat ieri că proiectul de lege inițiat de parlamentarii partidului a trecut de votul Camerei Deputaților, semnalizând totodată că liberalii s-au abținut de la vot. Proiectul a trecut cu ajutorul parlamentarilor PSD, care au susținut proiectul inițiat de useriști, însă după ce acesta a fost ”ciuntit” în comisiile controlate de social-democrați. În apărarea lor, liberalii spun că proiectul este o intenție bună, însă susțin că e prost realizat. CSM a dat la rândul său aviz negativ, explicând că e greu de implementat, pe coordonatele propuse de parlamentari. Opinia publică a îmbrățișat vestea, convinsă fiind că nu vom mai vedea coloane de tiruri ieșind din codri.

Barna alegeri prezidentiale turul 2 (15)

”Pierdem anual 1 miliard de euro doar de pe urma furturilor de păduri”

Camera Deputaților a adoptat miercuri proiectul de lege inițiat de USR privind înființarea „DNA-ului Pădurilor", o instituție pe modelul DIICOT și DNA, care să activeze la nivel național și să combată infracțiunile împotriva mediului înconjurător.

Președintele USR a anunțat că susţinerea acordată de către Camera Deputaţilor proiectului de lege privind „DNA-ul pădurilor reprezintă „o victorie pentru mediu şi pentru oprirea tăierilor ilegale din România. „Pierdem anual 1 miliard de euro doar de pe urma furturilor de păduri. Un miliard. Şi riscăm pierderea a sute de mii de euro în urma procedurilor de infringement. Şi, mai ales, se pierd vieţi. Oameni ucişi de aerul otrăvit sau oameni îmbolnăviţi de aerul otrăvit din oraşele mari ale României, inclusiv în Bucureşti. Din această perspectivă, raportul cost-beneficiu este net în favoarea DNA-ului pădurilor. Cer - şi am toată încrederea - că Guvernul va implementa legea după ce va fi votată, a spus Dan Barna, președintele USR. Senatul României va fi cameră decizională.

Amendamentul PSD

Parlamentarii PSD au votat proiectul legislativ al USR, însă numai după modificările propuse de aceștia. Un amendament al PSD, votat de majoritate, a redus substanțial schema minimă cu care se va înființa Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Mediu. Astfel, DIIM se va putea înființa cu doar 10 posturi de procuror, după ce USR propunea inițial 295). Din cele 40 de posturi de specialiști au rămas doar 5. Tot cinci posturi au fost prevăzute și pentru personalul auxiliar de specialitate, inițial erau 270. Totodată, din 40 de ofiţeri şi agenţi de poliţie judiciară au rămas 25, după amendamentul PSD. În plus, s-a scos și numărul de 290 de ofițeri și agenți de poliție judiciară, ce urmau să fie desemnați în mod obligatoriu, prin lege.

De altfel, unul de argumentele Curții Supreme a Magistraturii (CSM) a fost tocmai acela că în justiție sunt ocupate 82,44% din posturile de procurori și că sistemul este sufocat de cauze. ”Din economia propunerii legislative rezultă că posturile de procuror auxiliar de specialitate prevăzute pentru DIIM se vor prelua din numărul maxim de posturi prevăzut pentru Ministerul Public prin HG nr. 39/2014. În contextul în care, de-a lungul timpului, s-a menținut constant un volum de activitate ridicat în faza de urmărire penală (2014-1.880.309 cauze de soluționat; 2015 – 1.832.463 cauze de soluționat; 2016 – 1.776.215 cauze de soluționat; 2017 – 1.752.067 cauze de soluționat; 2018 – 1.753.540 cauze de soluționat și 2019 – 1.766.900 cauze de soluționat, iar gradul de ocupare a posturilor de procuror, la finalul anului 2019 se situează la 82,44%, este evident că reducerea schemelor de personal din parchete va avea efecte negative asupra activității acestora)”, s-a arătat în răspunsul CSM.

neagu (12)

Nicolae Neagu: „Pare mai mult o chestiune de pus pe tapetul opiniei publice fără să fie o argumentare completă, tehnică”

Deputatul liberal Nicolae Neagu este membru al Comisiei Juridice a Camerei Deputaților și spune că motivul pentru care liberalii s-au abținut de la vot ține de motive pur tehnice: proiectul, așa cum a fost el scris și votat nu poate fi aplicat. ”E vorba de o interpretare juridică. În contextul legii, așa cum îl vrea USR-ul, sunt foarte multe neajunsuri. Dau câtva probleme care le naște această lege. DNA este o structură națională cu parchete regionale, unde alături de DIICOT se ocupă de tot ce înseamnă mare evaziune și chestiuni de acest gen. Cu alte cuvinte, parchetele DNA se ocupă inclusiv de această chestiune, a pădurilor. A veni și a face un parchet specializat, fără să ai o argumentare solidă, bazându-ne doar pe faptul că ar trebui să ne ocupăm de această chestiune specială, complică lucrurile în DNA. În sensul că procurorii care trebuie specializați, trebuie să-i iei de undeva, ori sistemul are lipsă de procurori în acest moment, la nivelul Ministerului Public, al parchetelor, nu numai la nivelul DNA și DIICOT. Este problema organizării structurii, nu se spune cum se procedează, în subordinea cui va fi. Aceste chestiuni care sunt extrem de specifice trebuie clarificate și puse în acord cu sistemul de justiție și în special cu CSM. Ori această chestiune pentru USR nu a fost o prioritate”, a declarat Neagu pentru Turnul Sfatului.

Deputatul vorbește de o colaborare tot mai suspectă între PSD și USR. ”Noi am adus argumente extrem de tehnice, acest proiect pare mai mult o chestiune de pus pe tapetul opiniei publice, fără să fie o argumentare completă, tehnică.  CSM-ul, nu numai că nu și-a dat acordul pe acest proiect, dar înțeleg că a și încercat să domolească acest avânt în discuțiile pe care le-au avut cu inițiatorii. Expunerea de motive a fost destul de laconică. Inclusiv Ministerul Justiției nu a spus că nu se poate, dar nu în această formă, nu e suficient de bine argumentat. Nu am făcut o abținere politică, dar sunt momente în care PSD și USR merg pe chestiuni populiste. Inclusiv pe dezbaterea cum trebuie să dea Guvernul pe situația de alertă, în expunerea lor la dezbateri generale, au venit cu argumente cot la cot cu PSD. Au votat la final pentru... Au o politică de distanțare, să pară altceva, cu preocupări mult mai mari. Dar nu-i condamn, poate fi o tactică politică”, este de părere deputatul. Ce spune proiectul de lege

Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Mediu ar urma să funcționeze cu următorul număr minim de posturi: a) 10 de posturi de procuror; b) 5 de posturi de specialişti; c) 25 personal auxiliar de specialitate, economic şi administrativ; d) 25 de ofiţeri şi agenţi de poliţie judiciară.

Procurorul șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Mediu, adjuncții acestuia sunt numiți de Președintele României, la propunerea ministrului Justiției, cu avizul Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de 15 ani în funcția de judecător sau procuror, pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reinvestirii o singură dată.

Legea reglementează organizarea și funcționarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Mediu, ca structură specializată în combaterea infracțiunilor împotriva mediului înconjurător, care, potrivit legii, își exercita atribuțiile pe întreg teritoriul României.

Persoanele cu atribuții de conducere din instituțiile și autoritățile publice competente cu protecția mediului și cele cu funcție de control sunt obligate să sesizeze Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Mediu cu privire la orice date sau informații din care rezulta ca s-a săvârșit una dintre infracțiunile atribuite prin prezenta lege în competenta Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Mediu.

Anual se constituie un depozit în valoare de cel puțin 2.000.000 lei pentru acțiuni privind organizarea și constatarea infracțiunilor flagrante sau ocazionate de folosirea investigatorilor sub acoperire, a informatorilor ori colaboratorilor acestora, la dispoziția procurorului șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Mediu, iar modul său de gestionare și de utilizare se va stabili prin ordin al procurorului șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Mediu

Atribuțiile Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Mediu:

  1. a) efectuarea urmăririi penale pentru infracţiuni prevăzute în competenţa direcţiei prin prezenta lege şi prin legi speciale;
  2. b) conducerea, supravegherea şi controlul actelor de cercetare penală, efectuate din dispoziţia procurorului de către ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară organizaţi în cadrul structurilor specializate în combaterea infracționalității de mediu, la nivel central şi teritorial, aflaţi în coordonarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Mediu, ori detaşaţi în cadrul direcţiei, precum şi de către ofiţerii sau agenţii de poliţie judiciară care au primit avizul din partea procurorului-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Mediu;
  3. c) sesizarea instanţelor judecătoreşti pentru luarea măsurilor prevăzute de lege, pentru judecarea cauzelor, precum şi exercitarea căilor de atac conform legii în cauzele privind infracţiunile date în competenţa Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Mediu;
  4. d) participarea la şedinţele de judecată în cauzele pentru care procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Mediu au sesizat instanţele de judecată ori au exercitat căile de atac ori în care, potrivit legii, participarea procurorului este obligatorie în raport cu infracţiunile date de prezenta lege în competenţa direcţiei;
  5. e) participarea la şedinţele de judecată, cu excepţia fazei de executare a pedepsei, în cauzele pentru care procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Mediu au sesizat instanţele de judecată ori au exercitat căile de atac ori în alte situaţii în care participarea procurorului este obligatorie în raport cu infracţiunile date de prezenta lege în competenţa direcţiei;
  6. f) conducerea, supravegherea şi controlul activităţilor de ordin tehnic în cadrul urmăririi penale, efectuate de specialiști în domeniul informatic, domeniul silvic, al calității apei, al calității aerului, al calității solului, al gestiunii deșeurilor, al emisiilor industriale, precum şi în alte domenii care țin de protecția mediului, din dispoziţia procurorilor direcţiei;
  7. g) studierea cauzelor care generează săvârşirea infracţiunilor de mediu ori a altor infracţiuni date în competenţa direcţiei şi a condiţiilor care le favorizează, elaborarea propunerilor în vederea eliminării acestora, precum şi pentru perfecţionarea legislaţiei penale în acest domeniu;
  8. h) constituirea şi actualizarea bazei de date vizând infracţiunile ce sunt date în competenţa Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Mediu;
  9. i) solicitarea şi acordarea asistenţei judiciare internaţionale în cauzele care privesc infracţiuni date în competenţa direcţiei prin prezenta lege şi prin legile speciale;
  10. j) exercitarea altor atribuţii prevăzute de legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările și completările ulterioare, precum şi de legile speciale.
 

Alin Bratu

de Alin Bratu

Politic
Telefon:
0745 590 991

alin[at]turnulsfatului.ro

Comentarii

0 comentarii

Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus