Vineri,
29.03.2024
Partial Noros
Acum
18°C

”Oltul așa cum îl știm va dispărea în defileu”. Două noi hidrocentrale pe Valea Oltului vor transforma radical apa și peisajul

”Oltul așa cum îl știm va dispărea în defileu”. Două noi hidrocentrale pe Valea Oltului vor transforma radical apa și peisajul

Singura zonă din Oltul mijlociu și inferior în care râul mai curge natural și își îmbunătățește semnificativ calitatea apei – cea a defileului care începe de la Boița – va deveni o zonă de lacuri de acumulare, modificându-se radical actualul peisaj. Hidroelectrica a re-deschis două proiecte inițiate din vremea regimului comunist, care prevăd amenajarea a două noi hidrocentrale, la Câineni și Lotrioara. Atât activiștii de mediu, cât și specialiștii în domeniu spun că aceste două inițiative vor ”omorî” Oltul și în ultima zonă importantă în care apa acestuia își recăpăta calitățile eco-sistemice. Emiterea unui nou acord de mediu pentru proiectele celor două hidrocentrale este, în prezent, în dezbatere la Agenția de Protecție a Mediului Sibiu. Iar studiul care stă la baza acestei solicitări este amplu criticat.

Amplasarea a două hidrocentrale pe Valea Oltului, la Lotrioara (județul Sibiu) și Câineni (județul Vâlcea) a fost prevăzută într-un proiect elaborat în vremea vechiului regim comunist sub denumirea ”Amenajarea hidroenergetică a râului Olt, defileul pe sectorul Cornetu -Avrig”. După Revoluție, lucrările au fost oprite în 1996 din cauza lipsei finanțării, reluate în 2010 și din nou întrerupte în 2013.

Acum, Hidroelectrica, prin sucursala Hidrocentrale Sebeș, vrea să reia lucrul la cele două obiective energetice de pe Valea Oltului, solicitând în acest sens revizuirea acordului de mediu emis în 2005 pentru cele două hidrocentrale. Potrivit Studiului de evaluare a impactului asupra mediului, cele mai multe lucrări au fost executate la ceea ce ar urma să devină centrala hidroelectrică (CHE) Câineni (unde au fost executate 45% din totalul lucrărilor), în timp ce la CHE Lotrioara, cea din județul Sibiu, lucrările executate până acum ar fi de doar două procente din total. Împreună, cele două hidrocentrale ar urma să genereze o putere cumulată de 145 de MW (spre comparație cu cei 31,5 MW pe care ar trebui să îi producă hidrocentrala inaugurată la Racovița în 2013), promit autoritățile. Și tot împreună, cele două hidrocentrale ar urma să transforme Valea Oltului într-o salbă de ”lacuri de acumulare”.

După cum se arată și Studiul de evaluare a impactului asupra mediului elaborat acum pentru un nou acord de mediu, cele două hidrocentrale și barajele de acumulare ale acestora se suprapun peste nu mai puțin de trei situri Natura 2000 și peste situl de importanță comunitară Oltul Mijlociu - Cibin - Hârtibaciu.

”Salvați Oltul în pasul Turnu Roșu!”

Biolog și economist, Călin Dejeu s-a implicat în numeroase acțiuni de protejare a patrimoniului natural, fiind printre cei care a dus la capăt campanii pentru oprirea unor proiecte hidrotehnice care ar fi afectat negativ Râul Alb, râul Nera și defileul Jiului, spre exemplu. ”Salvați Oltul în pasul Turnu Roșu!” este numele campaniei pe care a lansat-o recent, pentru a atrage atenția asupra neregulilor din procedura de emitere a unui nou aviz de mediu pentru cele două noi hidrocentrale de pe Valea Oltului. ”Situl Natura 2000 a fost declarat pe Valea Oltului tocmai pentru aceste zone de apă curgătoare dintre baraje. Iar această ultimă zonă scăpată, cea mai mare, vor să o transforme într-o zonă cu acumulări succesive de apă semi-stagnantă. Mai apoi, vin și cu un studiu de impact în care ni se spune că, de fapt, nu va fi niciun impact negativ asupra mediului, ci doar asupra peisajului. De altfel, prin aceste proiecte pierdem și peisajul din pasul Turnu Roșu. Mie, personal, mi se pare un loc special, în care creasta Făgărașilor coboară până în râu. Este un loc, zic eu, reprezentativ al peisajelor din România, un loc spectaculos”, declară Călin Dejeu, pentru Turnul Sfatului.

Peste 1.000 de oameni au semnat, până acum, pentru susținerea acestei campanii care acuză continuarea unor proiecte comuniste fără a se ține cont de impactul ireversibil și negativ asupra singurului loc în care Carpații au fost străpunși transversal, de la un capăt la altul, de un râu.

Repezișurile Oltului - cum sunt cele de la Lotrioara - vor dispărea sub apa stătută a lacurilor de acumulare Repezișurile Oltului - cum sunt cele de la Lotrioara - vor dispărea sub apa stătută a lacurilor de acumulare

Dezbatere?

”Dezbaterea publică/consultarea publicului interesat este o etapă în cadrul procedurii de evaluare a impactului asupra mediului, premergătoare emiterii acordului de mediu actualizat. Proiectul mai sus menționat se află în analiză, APM Sibiu urmând să ia o decizie după analiza tuturor aspectelor, precum și a punctelor de vedere ale tuturor factorilor interesați (membrii Comisiei de analiză tehnică, Administrația națională Apele Române, administratorii ariilor protejate, APM Vâlcea)”, răspund reprezentanții Agenției de Protecție a Mediului Sibiu, la solicitarea Turnul Sfatului. Potrivit lor, cei de la Hidroelectrica au autorizații valabile pentru executarea celor două obiective de pe Valea Oltului. Despre calitatea studiului de evaluare a impactului asupra mediului elaborat pentru cele două hidrocentrale, reprezentanții APM Sibiu nu au oferit niciun comentariu.

”Normal ar fi ca APM să respingă solicitarea de emitere a acordului de mediu. Altfel, nu știu de ce mai avem o astfel de instituție. Acestor instituții a început să le intre în sânge că trebuie să aranjeze în așa fel lucrurile încât «să iasă bine», adică să fie emise mai orice acord. Punct, ei trebuie să respingă în acest caz. Altfel, ar trebui să se ajungă în instanță cu astfel de proiecte. La fel cum au fost oprite în instanță proiecte de acest gen propuse în defileul Jiului sau pe Râul Alb, la fel ar trebui și aici, dacă nu îl oprește APM. Problema este că nu prea are cine să atace în instanță astfel de proiecte”, apreciază Călin Dejeu.

Un studiu desființat de la cap la coadă

Doar peisajul va avea de suferit, iar acesta chiar mai puțin, deoarece se propune ca barajele să aibă un nivel de retenție mai scăzut, se arată în Studiului de evaluare adecvată, elaborat pentru ca proiectul celor două hidrocentrale să primească un nou acord de mediu. ”În privinţa habitatelor şi speciilor de interes comunitar din zona proiectului, implementarea măsurilor de evitare şi reducere a impactului oferă premisele ca realizarea continuării lucrărilor la cele doua amenajări nu vor conduce la afectarea integrității siturilor de interes comunitar Natura 2000”, este concluzia studiului întocmit de ecologul Anișoara Popivici, în colaborare cu societatea Eco Biodiversity SRL, din Sibiu.

Studiul, însă, este desființat de la început până la sfârșit de către Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu, o asociație din Cluj-Napoca, ai cărei reprezentanți consideră că documentul este pur și simplu ”tendențios”. În observațiile trimise APM Sibiu referitor la acest studiu, clujenii remarcă faptul că se face referire la specii care nu există și, prin urmare, evident că nu au cum să fie afectate. Pe de altă parte, specii de pești și animale care există nu sunt luate în considerare pe motiv că nu ar fi fost identificate.

”Dacă ar fi să eliminăm informația pe lângă subiect și informația neesențială și am duce această «epurare» până la capăt, ceea ce rămâne se poate sintetiza în fraza de la pagina 193 (a Studiului – n.r.): «Impactul construcției barajului și a întreruperii conectivității corpului de apă va afecta structura comunității în special amonte de baraj, fiind favorizate speciile care preferă habitate largi, cu curgere lentă și vegetație acvatică mai bogată în defavoarea celorlalte specii, dar și aval de baraj, unde întreaga comunitate va fi afectată de un debit de scurgere puternic diminuat». În această frază se recunoaște impactul, dar cu o exprimare care lasă de dorit. În primul rând, nu este vorba de un singur baraj, ci de două. Iar problema debitului diminuat se pune la un proiect de hidrocentrale pe derivație, nu la o succesiune de baraje și lacuri de acumulare. Din schema de la pagina a treia a memoriului de prezentare rezultă că este vorba de o salbă de lacuri de acumulare, că se trece direct din baraj în lacul de acumulare din aval. Dar se recunoaște, totuși, că habitatul se va schimba și, implicit, speciile de pești din acesta. De fapt, acest sector din râul Olt va dispărea și va fi înlocuit cu două lacuri de acumulare, ecosisteme antropice, cu valoare conservativă redusă. Și, fiind vorba de un studiu de evaluare adecvată, trebuia observat că nu este vorba de un sector de râu «oarecare»”, se arată în observațiile trimise de asociația clujeană celor de la APM Sibiu pe subiectul studiului în discuție.

”Dacă se construiesc cele două baraje, râul nu va fi doar deteriorat ecologic, cum autorii studiului încearcă să inducă în eroare autoritatea de mediu, ci va dispărea. Râul va fi înlocuit cu două lacuri de acumulare (...) Inconsecvența acestui studiu este frapantă!”, Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu
Pe parcursul mai multor pagini, asociația din Cluj-Napoca arată, cu detalii tehnice, cum studiul elaborat ignoră existența unor specii acvatice sau semi-acvatice pentru a căror protejare Valea OItului a devenit sit Natura 2000 sau sit de importanță comunitară. Specii de pești care, odată cu amenajarea celor două lacuri de acumulare, vor dispărea. ”Cele zece specii de pești pentru care a fost desemnat situl, specii reofile, vor dispărea. Dar nu trebuie să speculăm nimic, pentru că ce se va întâmpla în «potențialele» lacuri de acumulare Lotrioara și Câineni se observă deja de mulți ani în lacul de acumulare Avrig, unde specii precum Barbus meridionalis (mreana vânătă – n.r.) au dispărut, iar specii precum Silurus glanis (somnul – n.r.) s-au înmulțit și au provocat un adevărat dezastru ecologic”, se arată în observațiile ecologiștilor din Cluj-Napoca.

În defileul care începe de la Boița, apa Oltului își mai recuperează, în mod natural, din calitate. Deocamdată În defileul care începe de la Boița, apa Oltului își mai recuperează, în mod natural, din calitate. Deocamdată

Dispare ”zona de recuperare” a Oltului

Cercetător în domeniul ecologiei apelor, conferenţiarul universitar doctor Doru Bănăduc (din cadrul Universității ”Lucian Blaga” din Sibiu) este o voce avizată în domeniu în România. El arată faptul că, în acest moment, cu excepția Oltului superior (adică în zona Secuimii), sănătatea râului cu o lungime de 615 km se mai recuperează doar în partea superioară a defileului Oltului. ”Calitatea ecologică a apei râului este «nenorocită» de salba de lacuri deja existente. Această zonă a Oltului, prin urmare, nu mai poate oferi serviciile și produsele naturale pe care le oferea până acum gratuit. Există unele compensații ale pierderii acestor servicii naturale reprezentate de energia electrică produsă, de înlocuirea pisciculturii de râu cu cea de apă semi-stătătoare și așa mai departe. Dar aici apar extrem de des, anual, și evenimente de poluare accidentală. Sedimentele au capacitatea de absorbție a poluanților, dar dacă accidentele de poluare se întâmplă în mod repetat, efectele pozitive ale sedimentelor de absorbție a poluanților dispar, pentru că ele devin de la un moment dat o sursă permanentă de poluare, din cauza curgerii cu o viteză și turbulență insuficientă a apei, capacitatea de autoepurare a apei este afectată”, relevă Doru Bănăduc câteva aspecte legate de starea de ”(ne)sănătate” a Oltului. El atrage atenția că s-a ajuns ca astfel de «capacane de poluanți» cu ape semi-stătătoare să se formeze inclusiv în cursurile inferioare ale unor tributari ai Oltului.
”Totdeauna sunt și câștiguri, și pierderi. Trebuie pus în balanță, ca urmare a întocmirii unei situații foarte clare, ce câștigăm și ce pierdem. De pierdut, în principiu, – știu că sună criptic – pierdem serviciile eco-sistemice, care nu prea pot fi oferite în aceeași măsură de sisteme antropice. Poate să întrebăm generațiile tinere ce își doresc... Noi am făcut destule rele, fie din ignoranță fie din nepăsare”, conf. univ. dr. Doru Bănăduc
Zona de defileu a Oltului, vizată acum de construirea celor două noi baraje, este văzută drept o zonă de ”recuperare” a calității râului înainte de a intra în zona Oltului inferior, care și așa are probleme desebite de impact antropic. ”Datorită curgerii naturale în principal, râul își recuperează capacitatea de autoepurare și mai îmbunătățește calitatea apei până la salba de lacuri care începe de la ieșirea din defileu. Acum, dacă și zona aceasta va fi «mocirlită» este evident că dispare zona de recuperare, iar capacitatea Oltului de a oferi serviciile naturale de calitate scade. Iar aici nu mă refer doar la pește, mă refer la serviciile eco-sistemice”, mai subliniază Doru Bănăduc.

Încotro?

După cum se arată în Studiul de evaluare a proiectului în discuție, amenajarea celor două hidrocentrale este prevăzută în Strategia Energetică a României, elaborată pentru perioada 2019 – 2030. Iar cei care au elaborat studiul arată că, de fapt, ”din perspective strategice”, chiar dacă siturile Natura 2000 vor fi afectate de cele două proiecte, una peste alta poluarea se va reduce. ”Astăzi, hidrocentralele joacă un rol important în producția de energie regenerabilă și reducerea emisiilor de CO2. Alimentată cu apă, energia hidroelectrică nu poluează aerul ca termocentralele ce ard combustibili fosili. Hidroenergia joacă un rol cheie în implementarea directivei privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile și contribuie la atingerea țintei privind energia a UE pentru perioada 2020-2030”.

Lucrurile, însă, sunt mult mai complexe, având în vedere că amenajarea unor astfel de proiecte aduce nu doar avantaje, ci și pierderi ireversibile. ”Avem specialiști de excepție în țară care ar putea oferi fie soluții tehnice pentru ca sistemele antropice dorite să nu aibă un impact atât de negativ asupra mediului și comunităților umane, fie să le fie ascultate argumentele legate de refuzarea realizării unor astfel de proiecte. De ce nu sunt consultați și ascultați, este o întrebare la care poate cineva, cândva va găsi un răspuns”, adaugă Doru Bănăduc.

Descarcă de aici Studiul de evaluare adecvata elaborat pentru cele doua noi hidrocentrale propuse pe Valea Oltului și Observatiile Centrului Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Traian Deleanu

de Traian Deleanu

Investigații, Administrație
Telefon:
0740 039 148
E-mail: traian[at]turnulsfatului.ro

Comentarii

22 comentarii

Horbotă salbatica bio

Acum 3 ani

Problemele care preocupa intens comunitatile din zona nu sunt legate de mediu ( cel natural ) ci de cel economic. Cum sa te mai rupi tin figuri ca ai vila " pe Lotrioara " unde metrul patrat de terenu ( zona de vile ) a ajuns dublu cat metrul patrat de terenu in Detroit ( zona Motown ), când privelitea ( de o frumusete salbatica. ...) va fi umbrita de o magaoaie de beton si masinarii in functiune? Bai, asta cu activistii de mediu si ăilalti ( dusmanii mediului ) ar trebui sa se transeze simplu. Cele doua tabere se intalnesc intr-un loc, fiecare cu argumentele pregatite, apoi incepe bataia. Care raman vii, implementeaza demersul sustinut. Punct. E atat de simplu. ..... Se numeste " selectie naturala " . Speciile puternice le devoreaza pe cele slabe. Daca specia puternica e cea a posesorilor de jeep -uri si cabane din lemn taiat ilegal cu miile de metri cubi si cu relatii la " Bucale ", asta e, activistii sunt niste pitpalaci preistorici sortiti pieirii, daca din contra, oengistii verzi au spatele blindat ( si finantat cu zecile de mii de euro ) de la Bruxelles ul atotputernic. ....atunci " ciocoii " de pe Lotrioara fac ciocu' mic si devin ei pitpalaci ...... Ce atâtea povesti, demersuri, analize, studii. ...... Ala cu banu' gros ( si interese de miliarde de euro ) face treaba pe care o are de facut. ...
Raspunde

Nemilosu

Acum 3 ani

Țară de lacomi dobitoci.
Raspunde

hop

Acum 3 ani

nu ne intereseaza ce se intimpla ,toti neavenitii pun in practica distrugerea a ce-i mai bun in tara asta ...de comentat ?nu comentam !
Raspunde

Lasati oltul in pace

Acum 3 ani

Faceti eoliene sau nucleare si terminati cu prostiile astea de hidrocentrale. Poate ar fi mai intelept sa reechipati vechile hidrocentrale si sa le cresteti eficienta, decat sa distrugeti de tot raul asta. Lacomia celor care vor sa faca bani din curgerea apei, e nemarginita... ca si nesimtirea acestor caractere de nimic. Toti imbuibatii din Bucuresti, viseaza cum sa isi bage neamurile, manageri la noile "investitii strategice" si sa faca bani de pe "fraieri"...ca, oltul curge. O alta teapa data noua si naturii, cam ca la Rosia Montana.
Raspunde

L

Acum 3 ani

Ce te astepti de la bolsevici si institutiile criminale ale statului. Romania degeaba este in UE si NATO , de 80 de ani este condusa de aceasi bolsevici ordinari si odrazlele lor.
Raspunde

Me345

Acum 3 ani

Da ce tot trambitau astia mai demult ca MHL au devenit interzise? Sunt nebuni astia cu MHL lor. Electricitatea se poate produce frumos prin alte 2 mijloace: solare si eoliene [si prin energie eoliana nu inseamna sa pui moristi tocmai in cindrel - sunt mii de hectare de campuri nefolosite in jurul Sibiului, pline de gunoaie - ca la orice proiect gândit in stil romanesc, se gandeste doar la profitul maxim in dauna tuturor, nu la un BALANS]. Pe de alta parte, obtuzitatea fata de viitor se vede cu fiecare proiect de genul in parte. Se vede clar cum Romania intra in seceta majora de la un an lnaltuo. Apele trebuie protejate cu orice pret. Nu macelarite [și aici intra si mizeria de REGULARIZARE a albiei raurilor cu BULDOZERUL -chiar sunt curios in ce tara vestica se mai practica asemenea barbarii inutile]. Dar hei, toate astea sunt prostii. Eco-istericii verzi sunt impotriva dezvoltarii "sustenabile" a minunatei țări din spatiul carpato-danubiano-pontic. [sau de fapt e plina tara de nesimtiti care pt profit isi bat joc de cadrul nostru natural - un "obiect" dezinteresant, ce nu genereaza profit pe hartiile magnatilor nostri]
Raspunde

Erlkonig

Acum 3 ani

asta nu-i mhl, la 145 MW
Raspunde

Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Dacă totuși doriți să citiți comentariul, click aici.

tesla

Acum 3 ani

Problema este ca pe Varful Cindrel bate vantul, constant, si nu pe la Sibiu. Nu stiu cum vei putea obtine energie curata fara sa modifici peisajul. Daca s-ar renunta la petrol si carbune ar tb ca toata suprafata pamantului sa fie acoperita cu solare si eoliene si tot nu ar ajunge.
Raspunde

Zana Apelor

Acum 3 ani

Desi Romania este tara cea mai nenorocita de baraje din lume, betonistii nu se opresc, pana la ”victoria finala”. E clar ca va trebui sa mergem in Serbia sau Ucraina ca sa mai vedem un rau care curge pe albie (nu-i nici facut balta, nici in teava).
Raspunde

tesla

Acum 3 ani

Este un rau foarte frumos in Ukraina se numeste, Pripiat si trece pe langa o zona nelocuita, salbatica numita Cernobal.
Raspunde

statul defect

Acum 3 ani

bani,bani,bani.....restul e can can
Raspunde

Raul ramul

Acum 3 ani

Numele agentiei e o gluma. Cum ne-a protejat mediul pana acum? A rezolvat problema mirosului de la groapa de gunoi de la Cristian? S-a implicat activ in rezolvarea problemelor cu canalizarea de la Selimbar? A dat amenzi pentru gunoaie aruncate in Cibin? A avut campanii de descurajare a incinerarii gunoaielor din oras? N-am auzit asa ceva.
Raspunde

Rammstein

Acum 3 ani

Dacă Oltul se vărsa in Dunăre dar în alt stat ,nici dracu' nu avea curaj să facă un dig,!!!..de exemplu Mureșul, Crisurile... singurele râuri pe care pot face ce vor mușchii lor sunt Olt și Siret...!!!în loc că banii europeni să-i băgăm în autostrăzi , căi ferate, agricultura, turism ...noi îi dăm pe apa sâmbetei..
Raspunde

Lotrinel Mirabelescu

Acum 3 ani

Pai si valcenii sa nu mai deie la peste cu curent din generator? Vai, ce trist! Inalta, Doamne, Carpatii pana la cer!
Raspunde

Costi

Acum 3 ani

dacă nu vrem înapoi în epoca de piatră, curentul electric trebuie produs din ceva: - arderea combustibililor fosili generează poluare și încălzire globală; - energia nucleară crează probleme și mai mari cu exploatarea și deșeurile; - soarele ,,de obicei,, nu luminează seara, noaptea și dimineața, iar producția panourilor fotovoltaice generează imense cantități de deșeuri - e drept în China. - vântul nu bate constant. Deci s-ar putea să nu vezi știrile sau meciul de fotbal. Fără subvenții masive ultimele două nu sunt fezabile economic. Nici o variantă nu este perfectă. Deci din ce alegem să producem curent în mod sigur. Ardem cărbuni, păcură sau uraniu sau punem apa să învârtă turbina. Cred că ultima soluție este mai ecologică. Elveția și Austria produc majoritatea energiei din hidro și nu mai sare nici un ecologist în sus. Mereu încercăm să fim mai catolici decât Papa.
Raspunde

Zana Apelor

Acum 3 ani

Costi, lasa-ne cu propaganda ieftina. In Austria toata miscarea ecologista, care acum a ajuns si la guvernare, a pornit din lupta impotriva unei hidrocentrale pe Dunare, cu decenii in urma. Si lasa incercarile ietine de manipulare. Articolul nu este despre demolarea hidrocentralelor existente, ca sa ne intoarcem la epoca de piatra (in care oamenii, nefiind rupti de natura, erau net superiori tie), ci despre construirea unor hidrocentrale noi, de care nu are nimeni nevoie.
Raspunde

Gerula

Acum 3 ani

Costica, chiar era suspect sa nu apara un postac al macelarilor de rauri. Moartea naturii e cea mai buna varianta? Eu zic sa mai reformulezi. In Austria nu e scandal pentru rauri? Schwarze Sulm iti spune ceva?
Raspunde

Me345

Acum 3 ani

Vantul nu bate constant si soarele nu lumineaza noaptea :)). Faine constatari. Vezi ca s.au inventat acumulatorii. Tehnologia asta nu genereaza curent pe moment si doar atat...Astia ca tine aplauda MHL, Doamne fereste! In.primul rand, e la fel si cu energia hidro [mai ales la rauri de munte]: adica energia se produce cam.primavara-toamna si cand ploua, fiind debit constant si mare. Vara un mhl nu prea produce aproape nimic datorita debitului scazut. Te.ai gandit la asta? E la fel cu "vantul nu bate tot timpu si cu vine noaptea". E o cu totul alta discutie de ce energia solara/eoliana/hidro nu o poate acapara pe cea produsa prin arderi.
Raspunde

Lau

Acum 3 ani

Din ce am inteles lucrarile sunt incepute in urma cu multi ani.
Raspunde

miki maus

Acum 3 ani

Si totusi,.... un raport privind impactul asupra mediului? unde il gasim?
Raspunde

Forest Gump

Acum 3 ani

APM, Apel Romane si Garda de Mediu sunt unele dintre cele mai corupte institutii ale statului din jud Sibiu, doar cei care nu au avut contact cu aceste institutii nu cunoac acest lucru. Aceste institutii sunt create nu pentru a proteja natura, ci pentru a da acces la resursele Romaniei unor firme ca Total NSA, Malidcom, Geiger ( in jud Sibiu). La Turnu Rosu de 7 ani Malidcom “decolmateaza” albia Oltului, intra escavatoare in apa, fac ce vor si cum vor, iar cand sesizezi la APM, SGA si Garda de Mediu, firma respectiva afla de sesizare in max 5 min. Toate aceste institutii colcaie de PCR (pile, cunostinte si relatii), va invit sa mergeti la APM sa studiati vreun proiect, sa vedeti ce “frumos” se uita niste angajati care ar trebui sa aiba rolul de a proteja natura. RUSINE!!!
Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus