Singura zonă din Oltul mijlociu și inferior în care râul mai curge natural și își îmbunătățește semnificativ calitatea apei – cea a defileului care începe de la Boița – va deveni o zonă de lacuri de acumulare, modificându-se radical actualul peisaj. Hidroelectrica a re-deschis două proiecte inițiate din vremea regimului comunist, care prevăd amenajarea a două noi hidrocentrale, la Câineni și Lotrioara. Atât activiștii de mediu, cât și specialiștii în domeniu spun că aceste două inițiative vor ”omorî” Oltul și în ultima zonă importantă în care apa acestuia își recăpăta calitățile eco-sistemice. Emiterea unui nou acord de mediu pentru proiectele celor două hidrocentrale este, în prezent, în dezbatere la Agenția de Protecție a Mediului Sibiu. Iar studiul care stă la baza acestei solicitări este amplu criticat.
Amplasarea a două hidrocentrale pe Valea Oltului, la Lotrioara (județul Sibiu) și Câineni (județul Vâlcea) a fost prevăzută într-un proiect elaborat în vremea vechiului regim comunist sub denumirea ”Amenajarea hidroenergetică a râului Olt, defileul pe sectorul Cornetu -Avrig”. După Revoluție, lucrările au fost oprite în 1996 din cauza lipsei finanțării, reluate în 2010 și din nou întrerupte în 2013.
Acum, Hidroelectrica, prin sucursala Hidrocentrale Sebeș, vrea să reia lucrul la cele două obiective energetice de pe Valea Oltului, solicitând în acest sens revizuirea acordului de mediu emis în 2005 pentru cele două hidrocentrale. Potrivit Studiului de evaluare a impactului asupra mediului, cele mai multe lucrări au fost executate la ceea ce ar urma să devină centrala hidroelectrică (CHE) Câineni (unde au fost executate 45% din totalul lucrărilor), în timp ce la CHE Lotrioara, cea din județul Sibiu, lucrările executate până acum ar fi de doar două procente din total. Împreună, cele două hidrocentrale ar urma să genereze o putere cumulată de 145 de MW (spre comparație cu cei 31,5 MW pe care ar trebui să îi producă hidrocentrala inaugurată la Racovița în 2013), promit autoritățile. Și tot împreună, cele două hidrocentrale ar urma să transforme Valea Oltului într-o salbă de ”lacuri de acumulare”.
După cum se arată și Studiul de evaluare a impactului asupra mediului elaborat acum pentru un nou acord de mediu, cele două hidrocentrale și barajele de acumulare ale acestora se suprapun peste nu mai puțin de trei situri Natura 2000 și peste situl de importanță comunitară Oltul Mijlociu - Cibin - Hârtibaciu.
”Salvați Oltul în pasul Turnu Roșu!”
Biolog și economist, Călin Dejeu s-a implicat în numeroase acțiuni de protejare a patrimoniului natural, fiind printre cei care a dus la capăt campanii pentru oprirea unor proiecte hidrotehnice care ar fi afectat negativ Râul Alb, râul Nera și defileul Jiului, spre exemplu. ”Salvați Oltul în pasul Turnu Roșu!” este numele campaniei pe care a lansat-o recent, pentru a atrage atenția asupra neregulilor din procedura de emitere a unui nou aviz de mediu pentru cele două noi hidrocentrale de pe Valea Oltului. ”Situl Natura 2000 a fost declarat pe Valea Oltului tocmai pentru aceste zone de apă curgătoare dintre baraje. Iar această ultimă zonă scăpată, cea mai mare, vor să o transforme într-o zonă cu acumulări succesive de apă semi-stagnantă. Mai apoi, vin și cu un studiu de impact în care ni se spune că, de fapt, nu va fi niciun impact negativ asupra mediului, ci doar asupra peisajului. De altfel, prin aceste proiecte pierdem și peisajul din pasul Turnu Roșu. Mie, personal, mi se pare un loc special, în care creasta Făgărașilor coboară până în râu. Este un loc, zic eu, reprezentativ al peisajelor din România, un loc spectaculos”, declară Călin Dejeu, pentru Turnul Sfatului.Peste 1.000 de oameni au semnat, până acum, pentru susținerea acestei campanii care acuză continuarea unor proiecte comuniste fără a se ține cont de impactul ireversibil și negativ asupra singurului loc în care Carpații au fost străpunși transversal, de la un capăt la altul, de un râu.
Repezișurile Oltului - cum sunt cele de la Lotrioara - vor dispărea sub apa stătută a lacurilor de acumulare
Dezbatere?
”Dezbaterea publică/consultarea publicului interesat este o etapă în cadrul procedurii de evaluare a impactului asupra mediului, premergătoare emiterii acordului de mediu actualizat. Proiectul mai sus menționat se află în analiză, APM Sibiu urmând să ia o decizie după analiza tuturor aspectelor, precum și a punctelor de vedere ale tuturor factorilor interesați (membrii Comisiei de analiză tehnică, Administrația națională Apele Române, administratorii ariilor protejate, APM Vâlcea)”, răspund reprezentanții Agenției de Protecție a Mediului Sibiu, la solicitarea Turnul Sfatului. Potrivit lor, cei de la Hidroelectrica au autorizații valabile pentru executarea celor două obiective de pe Valea Oltului. Despre calitatea studiului de evaluare a impactului asupra mediului elaborat pentru cele două hidrocentrale, reprezentanții APM Sibiu nu au oferit niciun comentariu.”Normal ar fi ca APM să respingă solicitarea de emitere a acordului de mediu. Altfel, nu știu de ce mai avem o astfel de instituție. Acestor instituții a început să le intre în sânge că trebuie să aranjeze în așa fel lucrurile încât «să iasă bine», adică să fie emise mai orice acord. Punct, ei trebuie să respingă în acest caz. Altfel, ar trebui să se ajungă în instanță cu astfel de proiecte. La fel cum au fost oprite în instanță proiecte de acest gen propuse în defileul Jiului sau pe Râul Alb, la fel ar trebui și aici, dacă nu îl oprește APM. Problema este că nu prea are cine să atace în instanță astfel de proiecte”, apreciază Călin Dejeu.
Un studiu desființat de la cap la coadă
Doar peisajul va avea de suferit, iar acesta chiar mai puțin, deoarece se propune ca barajele să aibă un nivel de retenție mai scăzut, se arată în Studiului de evaluare adecvată, elaborat pentru ca proiectul celor două hidrocentrale să primească un nou acord de mediu. ”În privinţa habitatelor şi speciilor de interes comunitar din zona proiectului, implementarea măsurilor de evitare şi reducere a impactului oferă premisele ca realizarea continuării lucrărilor la cele doua amenajări nu vor conduce la afectarea integrității siturilor de interes comunitar Natura 2000”, este concluzia studiului întocmit de ecologul Anișoara Popivici, în colaborare cu societatea Eco Biodiversity SRL, din Sibiu.Studiul, însă, este desființat de la început până la sfârșit de către Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu, o asociație din Cluj-Napoca, ai cărei reprezentanți consideră că documentul este pur și simplu ”tendențios”. În observațiile trimise APM Sibiu referitor la acest studiu, clujenii remarcă faptul că se face referire la specii care nu există și, prin urmare, evident că nu au cum să fie afectate. Pe de altă parte, specii de pești și animale care există nu sunt luate în considerare pe motiv că nu ar fi fost identificate.
”Dacă ar fi să eliminăm informația pe lângă subiect și informația neesențială și am duce această «epurare» până la capăt, ceea ce rămâne se poate sintetiza în fraza de la pagina 193 (a Studiului – n.r.): «Impactul construcției barajului și a întreruperii conectivității corpului de apă va afecta structura comunității în special amonte de baraj, fiind favorizate speciile care preferă habitate largi, cu curgere lentă și vegetație acvatică mai bogată în defavoarea celorlalte specii, dar și aval de baraj, unde întreaga comunitate va fi afectată de un debit de scurgere puternic diminuat». În această frază se recunoaște impactul, dar cu o exprimare care lasă de dorit. În primul rând, nu este vorba de un singur baraj, ci de două. Iar problema debitului diminuat se pune la un proiect de hidrocentrale pe derivație, nu la o succesiune de baraje și lacuri de acumulare. Din schema de la pagina a treia a memoriului de prezentare rezultă că este vorba de o salbă de lacuri de acumulare, că se trece direct din baraj în lacul de acumulare din aval. Dar se recunoaște, totuși, că habitatul se va schimba și, implicit, speciile de pești din acesta. De fapt, acest sector din râul Olt va dispărea și va fi înlocuit cu două lacuri de acumulare, ecosisteme antropice, cu valoare conservativă redusă. Și, fiind vorba de un studiu de evaluare adecvată, trebuia observat că nu este vorba de un sector de râu «oarecare»”, se arată în observațiile trimise de asociația clujeană celor de la APM Sibiu pe subiectul studiului în discuție.
”Dacă se construiesc cele două baraje, râul nu va fi doar deteriorat ecologic, cum autorii studiului încearcă să inducă în eroare autoritatea de mediu, ci va dispărea. Râul va fi înlocuit cu două lacuri de acumulare (...) Inconsecvența acestui studiu este frapantă!”, Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de MediuPe parcursul mai multor pagini, asociația din Cluj-Napoca arată, cu detalii tehnice, cum studiul elaborat ignoră existența unor specii acvatice sau semi-acvatice pentru a căror protejare Valea OItului a devenit sit Natura 2000 sau sit de importanță comunitară. Specii de pești care, odată cu amenajarea celor două lacuri de acumulare, vor dispărea. ”Cele zece specii de pești pentru care a fost desemnat situl, specii reofile, vor dispărea. Dar nu trebuie să speculăm nimic, pentru că ce se va întâmpla în «potențialele» lacuri de acumulare Lotrioara și Câineni se observă deja de mulți ani în lacul de acumulare Avrig, unde specii precum Barbus meridionalis (mreana vânătă – n.r.) au dispărut, iar specii precum Silurus glanis (somnul – n.r.) s-au înmulțit și au provocat un adevărat dezastru ecologic”, se arată în observațiile ecologiștilor din Cluj-Napoca.
În defileul care începe de la Boița, apa Oltului își mai recuperează, în mod natural, din calitate. Deocamdată
Dispare ”zona de recuperare” a Oltului
Cercetător în domeniul ecologiei apelor, conferenţiarul universitar doctor Doru Bănăduc (din cadrul Universității ”Lucian Blaga” din Sibiu) este o voce avizată în domeniu în România. El arată faptul că, în acest moment, cu excepția Oltului superior (adică în zona Secuimii), sănătatea râului cu o lungime de 615 km se mai recuperează doar în partea superioară a defileului Oltului. ”Calitatea ecologică a apei râului este «nenorocită» de salba de lacuri deja existente. Această zonă a Oltului, prin urmare, nu mai poate oferi serviciile și produsele naturale pe care le oferea până acum gratuit. Există unele compensații ale pierderii acestor servicii naturale reprezentate de energia electrică produsă, de înlocuirea pisciculturii de râu cu cea de apă semi-stătătoare și așa mai departe. Dar aici apar extrem de des, anual, și evenimente de poluare accidentală. Sedimentele au capacitatea de absorbție a poluanților, dar dacă accidentele de poluare se întâmplă în mod repetat, efectele pozitive ale sedimentelor de absorbție a poluanților dispar, pentru că ele devin de la un moment dat o sursă permanentă de poluare, din cauza curgerii cu o viteză și turbulență insuficientă a apei, capacitatea de autoepurare a apei este afectată”, relevă Doru Bănăduc câteva aspecte legate de starea de ”(ne)sănătate” a Oltului. El atrage atenția că s-a ajuns ca astfel de «capacane de poluanți» cu ape semi-stătătoare să se formeze inclusiv în cursurile inferioare ale unor tributari ai Oltului.”Totdeauna sunt și câștiguri, și pierderi. Trebuie pus în balanță, ca urmare a întocmirii unei situații foarte clare, ce câștigăm și ce pierdem. De pierdut, în principiu, – știu că sună criptic – pierdem serviciile eco-sistemice, care nu prea pot fi oferite în aceeași măsură de sisteme antropice. Poate să întrebăm generațiile tinere ce își doresc... Noi am făcut destule rele, fie din ignoranță fie din nepăsare”, conf. univ. dr. Doru BănăducZona de defileu a Oltului, vizată acum de construirea celor două noi baraje, este văzută drept o zonă de ”recuperare” a calității râului înainte de a intra în zona Oltului inferior, care și așa are probleme desebite de impact antropic. ”Datorită curgerii naturale în principal, râul își recuperează capacitatea de autoepurare și mai îmbunătățește calitatea apei până la salba de lacuri care începe de la ieșirea din defileu. Acum, dacă și zona aceasta va fi «mocirlită» este evident că dispare zona de recuperare, iar capacitatea Oltului de a oferi serviciile naturale de calitate scade. Iar aici nu mă refer doar la pește, mă refer la serviciile eco-sistemice”, mai subliniază Doru Bănăduc.
Încotro?
După cum se arată în Studiul de evaluare a proiectului în discuție, amenajarea celor două hidrocentrale este prevăzută în Strategia Energetică a României, elaborată pentru perioada 2019 – 2030. Iar cei care au elaborat studiul arată că, de fapt, ”din perspective strategice”, chiar dacă siturile Natura 2000 vor fi afectate de cele două proiecte, una peste alta poluarea se va reduce. ”Astăzi, hidrocentralele joacă un rol important în producția de energie regenerabilă și reducerea emisiilor de CO2. Alimentată cu apă, energia hidroelectrică nu poluează aerul ca termocentralele ce ard combustibili fosili. Hidroenergia joacă un rol cheie în implementarea directivei privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile și contribuie la atingerea țintei privind energia a UE pentru perioada 2020-2030”.Lucrurile, însă, sunt mult mai complexe, având în vedere că amenajarea unor astfel de proiecte aduce nu doar avantaje, ci și pierderi ireversibile. ”Avem specialiști de excepție în țară care ar putea oferi fie soluții tehnice pentru ca sistemele antropice dorite să nu aibă un impact atât de negativ asupra mediului și comunităților umane, fie să le fie ascultate argumentele legate de refuzarea realizării unor astfel de proiecte. De ce nu sunt consultați și ascultați, este o întrebare la care poate cineva, cândva va găsi un răspuns”, adaugă Doru Bănăduc.
Descarcă de aici Studiul de evaluare adecvata elaborat pentru cele doua noi hidrocentrale propuse pe Valea Oltului și Observatiile Centrului Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu
Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).
Tag-uri: valea oltului , Turnu Roșu , Strategia Energetică , Turnul Sfatului , Lucian Blaga , După Revoluție , Mediului Sibiu , proiect , Apele Române , Situl Natura , Doru Bănăduc , Oltul Mijlociu , Potrivit Studiului , olt , Raul Alb , petitie , hidrocentrale , Anișoara Popivici , Centrul Independent , Călin Dejeu , Dezvoltarea Resurselor , Eco Biodiversity , Hidrocentrale Sebeș , Salvați Oltul , Observatiile Centrului Indepen , Repezișurile Oltului
Vizualizari: 24677
Ultimele comentarii
Acum 24 minute
HBomb
Acum 47 minute
@Pol-Pot
Acum 48 minute
Soso
Acum 54 minute
Bunu
Acum 57 minute
A