Marţi,
07.07.2020
Innorat
Acum
14°C

Estimare: Aproximativ 30% dintre lucrătorii care au suferit forme grave SARS-Cov-2 pot să nu mai revină la locul de muncă

26 Mai 2020 19:35

Estimare: Aproximativ 30% dintre lucrătorii care au suferit forme grave SARS-Cov-2 pot să nu mai revină la locul de muncă

Aproximativ 30% dintre lucrătorii care au suferit forme grave SARS-Cov-2 sau care au ajuns la Terapie Intensivă pot să nu mai revină niciodată la locul de muncă. Afirmația este o estimare făcută de specialiștii Agenției Europene pentru Sănătate și Securitate în Muncă și preluată de dr. Mihaela Stoia, medicina muncii, în materialul predat de Direcției de Sănătate Publică Sibiu pentru Ședința de Colegiu Prefectural anunțată pentru mâine. Medicul a explicat pentru Turnul Sfatului ce implică această estimare și a vorbit despre provocările de a reintegra în câmpul muncii persoanele care s-au îmbolnăvit în urma infectărilor cu noul coronavirus.

Miercuri, 27 mai, la sediul Prefecturii Sibiu va avea loc Ședința de Consiliu Prefectural, în cadrul căreia reprezentanții Direcției de Sănătate Publică vor aduce în discuție „Strategiile preventive actuale pentru stimulare menținerii pe piața muncii și a reintegrării în muncă a persoanelor de vârstă activă cu boli cronice”. Tema se referă și la provocările actuale și dificultățile în gestionarea riscului emergent COVID-19. dr. Mihaela Stoia, specialist în medicina muncii și cea care a întocmit raportul spune că va fi o adevărată provocare reintegrarea celor care au fost bolnavi în urma infectărilor cu noul coronavirus. „Revenirea fiecărui lucrător în parte ar trebui gestionată pentru că mai există și teama de a merge înapoi la serviciu. Trebuie lămuriți în cadrul acțiunilor de consiliere cu medicul de medicina muncii, cu psihologul și cu participarea altor instituții. La acest moment se are în vedere o strategie privind reluarea activității la nivelul cabinetelor de medicina muncii, care, la ora actuală, nu funcționează fiind încă restricții. Este important, pentru că întru-un cabinet medical și lucrătorul are altfel intimitatea de a-și spune problemele sau, știu eu, prejudiciile pe care le-a suferit. Ne așteaptă o muncă mai diversificată și mai complexă cu privire la această reintegrare și cu totul nouă. Înainte de situația cu pandemia aveam programe de reintegrare. Acum va trebui să concepem un program special cu participarea medicilor din cadrul medicinei muncii, cu participarea psihologilor și cu eforturi susținute și din partea angajatorilor pentru că și angajatorii au un rol cheie, iar cei de la resurse umane au nevoie de o abordare mai de ansamblu a problemei, pentru că sunt destul de mulți lucrători afectați. Va fi o provocare, dar cu atât mai mult trebuie să milităm pentru ca acești lucrători să-și reia munca”, spune dr. Mihaela Stoia.

Un alt subiect important este gestionarea reîntoarcerii la muncă a lucrătorilor care au fost bolnavi SARS-CoV-2 cu forme grave sau care au ajuns la terapie intensivă și care pot lipsi îndelungat datorită complicațiilor bolii (capacitate pulmonară și musculară redusă, stres posttraumatic, tulburări de memorie/ atenție/concentrare). De asemenea, se menționează si posibilitatea existării riscului de stigmatizare și discriminare. În raportul oferit către prefectură se estimează un absenteism îndelungat chiar până la un an și posibilitatea ca aproximativ 30% dintre acești lucrători să nu mai revină niciodată la locul de muncă. Medicul Mihaela Stoia explică: „Procesul este, încă, în desfășurare. Tot timpul învățăm lecții, una dintre ele ar fi cum să gestionăm riscul ca aceste persoane să nu mai fie apte de muncă. Procentul de 30% este estimarea făcută de specialiștii Agenției Europene pentru Sănătate și Securitate în Muncă. Sunt doar estimări, pentru că unele forme ale infectărilor cu COVID-19 pot evalua cu complicații. O să vedem realitatea când o să facem o evaluare. Deocamdată mergem pe estimările făcute la nivel european pe datele existente, dar vă dați seama că noi ne dorim să nu avem parte de acest procent. Mai avem de așteptat până să vedem cum evoluează. Oamenii aceștia trebuie să se recupereze din punct de vedere medical, iar reintegrarea lor în muncă cu siguranță nu va mai fi la fel ca înainte”.

Totodată medicul a vorbit și despre cazurile celor care se aflau în prag de pensie și care au preferat să-și depună dosarele de pensionare pentru a-și proteja sănătatea.

„Adevărul este că la ora actuală nu știm cum interferează boala COVID-19 cu bolile cronice. Se spune că cei cu boli cronice sunt grup vulnerabil, dar, deocamdată publicațiile de specialitate și cercetările sunt în desfășurare. Învățăm cu toții. Trebuie să ne adaptăm în timp scurt și să găsim soluții și atunci trebuie să ne și documentăm. De aceea mergem pe estimări, încercări pe care le facem pentru a găsi soluția cea mai bună și un program de durată pentru supravegherea acestor lucrători”, declară Mihaela Stoia.

Medicul le transmite tuturor celor care au trecut prin experiența COVID-19 să aibă și mai multă încredere în serviciul de sănătate și securitate în muncă. „Le stăm la dispoziție cu consiliere, cu discutarea concretă a fiecărui caz în parte. Au căi multiple de adresare. Probabil că vor fi mai multe discuții pe această temă când se va relua o activitate cât de cât normală, pentru că acum vorbim de o reluare graduală și atunci fiecare își reorganizează cumva locul de muncă, dar punem la dispoziție tot felul de materiale informative. De asemenea, imediat ce va fi posibil, vom face o evaluare de nevoi pentru a vedea exact de ce au nevoie lucrătorii pentru protejarea sănătății la locul de muncă. Este foarte important să ascultăm și opinia lor. Le doresc tuturor sănătate și să aibă mare grijă de sănătate”, mai spune medicul Mihaela Stoia.

În documentul ce va fi prezentat în Ședința de Consiliu Prefectural se vor mai pune în discuție și aspecte legate de aplicarea măsurilor de prevenție pentru reîntoarcerea la muncă în condiții sigure și sănătoase ulterior relaxării măsurilor de distanțare socială, de severitatea afectării domeniului muncii în criza creată de noul coronavirus, de protejarea lucrătorilor vulnerabili, în special a celor în vârstă și a celor cu boli cronice cardio-vasculare, pulmonare, diabet, sau cancer în tratament cu imunosupresoare, de combatere a tulburărilor psihice legate de stres, de evenimente traumatizante în familie sau de dificultăți financiare, de frica de revenire pe piața muncii și de presiunea pe angajatori și lucrători pentru adaptarea la schimbări în timp foarte scurt. Totodată se va avea în vedere elaborarea unor politici și proceduri de muncă la distanță sau revizuirea celor existente.

Sursa Foto. Arhivă

Raluca Budușan

de Raluca Budușan

Cultură, Social
Telefon:
0766 905 671

Comentarii

1 comentarii

LaFlemme

Acum 1 lună

Pentru acesti oameni as fi de-acord sa le platim pensii speciale. Dar tot nu inteleg de ce le platim militarilor, militienilor, politicienilor, primarilor, etc.
Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus