Vineri,
18.09.2020
Parțial Noros
Acum
20°C

Kurzarbeit. Modelul german de muncă este solicitat din Sibiu

09 Iunie 2020 11:52

Kurzarbeit. Modelul german de muncă este solicitat din Sibiu

Program de lucru flexibil, în funcție de nevoile firmei. Se întâmplă de peste o sută de ani în Germania, iar în contextul pandemiei de coronavirus, acest sistem a fost foarte folositor. Industria auto, de exemplu a funcționat mai departe, într-un sistem de rotație al angajaților, astfel încât niciun salariat nu a fost concediat. Kurzarbeit permite o flexibilizare a programului de muncă în funcţie de comenzile pe care le are angajatorul, totul fiind reglementat legat.

”Susțin introducerea acestui sistem și în România”

Modelul kurzarbeit este solicitat ministrului Muncii, Violeta Alexandru de către deputatul FDGR, Ovidiu Ganț. ”Firma, pentru a evita situația în care e nevoită să reducă personalul, își adaptează activitatea în funcție de necesități, asta este kurzarbeit. De exemplu, în această situație, cu pandemia, industria germană de automobile pe fondul scăderii comenzilor nu au dat oamenii afară, au redus timpul de muncă. Se adaptează practic programul la necesitățile actuale. Să existe această posibilitate și pentru firmele din România, acum aceasta nu există. Nu știu cum fac firmele în fapt, acum, dar știu că nu există în legislație. Ideea mi-a venit din discuții cu mediul de afaceri german, am participat la mai multe discuții on-line și mai mulți investitori au subliniat ideea unei astfel de posibilități legislative. La Camera de Comerț Româno-Germană am auzit de acest sistem, și eu susțin introducerea acestui sistem și în România. Mai ales în situația aceasta extraordinară, să poți folosi cât mai flexibil forța de muncă”, spune Ovidiu Ganț.

Statul plătește o parte din diferența salariului angajaților atunci când stau acasă

Dragoş Anastasiu, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Româno Germane, este cel care a vorbit prima dată despre introducerea modelului de muncă german și în Roânia. ”Este o combinaţie între un contract de muncă redus ca volum, pentru că nu mai e atât de multă muncă, iar diferenţa este un fel de şomaj tehnic, în condiţiile actuale intervine statul şi plăteşte diferenţa.

Concret: Dacă o companie, un om, mai mulţi, nu au atâta volum de muncă pe cât ar trebui, ci lucrează la 30% din volum şi câştigă 1.000 de euro ca să calculăm mai uşor, el primeşte 300 euro salariu, iar din cei 700 de euro diferenţă primeşte de la stat un procent, noi am propus 75%, sau dacă sunt părinţi 85% - pentru că sunt salarile mici în general. Şi, sigur că ne propunem să punem un plafon”, a exemplificat preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Româno-Germane, într-un interviu acordat ZF.ro.

În opinia omului de afaceri, în acest fel, salariatul câştigă mai puţin, dar stă şi acasă mai mult, statul nu mai plăteşte tot şomajul tehnic şi plăteşte doar o parte, iar angajatorul are şi el partea lui pentru că nu se califică la aşa ceva decât în anumite condiţii. Aşa toată lumea suferă sau câştigă împreună.

”Avem extrem de multă nevoie de acest sistem

Andrei Drăgan, co-proprietar la Bătrânul Sas, manager de evenimente și membru în Clubul oamenilor de afaceri germani din Sibiu, susține că este nevoie de astfel de prevederi legislative, clare. ”Avem extrem de multă nevoie de acest sistem. Noi deja încercăm să implementăm cumva acest sistem, avem un program de lucru inegal, dar sunt tot felul de artificii complicate pe care trebuie să le facem. Păstrăm, evident, cadrul legal, dar cu o grămadă de hârtii, cu anexe, contracte de muncă, e foarte multă bătaie de cap. E clar, avem nevoie de acest sistem, pentru că noi avem o sezonalitate destul de mare. De exemplu, lunile ianuarie, februarie, martie suntem pe undeva pe la 50%, față de încasările din septembrie, octombrie, noiembrie. Noi nu concediem oamenii, nu putem face asta, și sunt niște costuri destul de mari pe care le avem din această cauză, dar pe lângă asta, omul, pentru că nu avem acest sistem, și pentru că îi spui că luna asta avem atât de muncă, luna viitoare mai mult sau mai puțin, percepe asta ca și cum ai încerca să-l prostești. Nu este un cadru să-l cunoască, să aibă încredere în el. Trebuie tot felul de artificii, ca și tu să folosești forța de muncă atunci când ai nevoie. Dar asta duce la neîncredere din partea oamenilor, pentru că nu cunosc un astfel de sistem, nu au întotdeauna încredere în el. Ar fi ceva extrem de util. Altfel, nu poți. Acum, nu putem fără acordul angajaților să schimbăm programul de muncă, este evident. Poți să mori ca firmă și nu mai poți da salarii la 30 de angajați, în loc să nu-i folosești așa cum ai nevoie. Și fără pandemie era nevoie de așa ceva, sunt multe lucruri în legislație în care nu te poți adapta la situație”, spune Andrei Drăgan.

Solicitarea făcută de deputatul Ovidiu Ganț a fost depusă în Parlament în 26 mai, iar ministrul trebuie să dea un răspuns în 15 zile.

Vizualizari: 2700

Alin Bratu

de Alin Bratu

Politic
Telefon:
0745 590 991

alin[at]turnulsfatului.ro

Comentarii

0 comentarii

Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus