Miercuri,
19.05.2021
Innorat
Acum
10°C

Cele cinci mari promisiuni pe care niciun candidat la Primăria Sibiu nu le ratează în campanie. Vechi de peste 16 ani

Cele cinci mari promisiuni pe care niciun candidat la Primăria Sibiu nu le ratează în campanie. Vechi de peste 16 ani

Zona Metropolitană Sibiu, centru de spectacole, expoziții și conferințe, amenajarea malurilor Cibinului, Aqua-Park, spital nou. La acestea se mai adaugă altele, care însă apar sporadic și mai ales la alegerile parlamentare: regionalizare și descentralizare. Niciun candidat nu va exclude nici acum, de pe lista de promisiuni, din campania electorală din acest an, aceste cinci mari priorități ale municipiului. Cu toate acestea, promisiunile sunt vânturate de candidați de mai bine de 15 ani. O dată la patru ani.

Zona Metropolitană. Vizionarul Constantin Trihenea

Candidatul PD-L la Primăria municipiului Sibiu, Constantin Trihenea, vorbea în campania electorală din anul 2008 despre necesitatea înființări unei Zone Metropolitane Sibiu. ''Prima măsură pe care o voi lua este înființarea unei zone metropolitane la Sibiu. Nu vin cu lucruri noi, nemaiauzite, dar vin cu lucruri care nu s-au realizat. Dacă nu se vor realiza, vom rata o ocazie economică și istorică”, profețea Trihenea în urmă cu 12 ani. Acesta dorea prin această măsură un trafic rutier mai ușor în municipiul Sibiu și, totodată, un ”inel periferic stradal” și un pasaj de cale ferată. Adică: tren interurban și centura sud a municipiului...

Constantin Trihenea era atunci la a doua încercare de a câștiga Primăria Sibiu. Democrat-liberalul a candidat și în 2004, însă fără succes. Klaus Iohannis a obținut în 2008 88,7% din voturi, în timp ce Trihenea a obținut 1,6%.

În aceeași campanie, Trihenea promitea un sistem de colectare selectivă a gunoaielor și centre multifuncționale, în care să se încaseze impozitele, să se ofere asistență socială și să fie reunite cabinetele medicale. Trihenea dorea să dezvolte Sibiul cu ajutorul banilor strânși în urma emiterii de către municipalitate a  obligațiuni cu valori cuprinse între 100 și 200 de milioane de euro.  

Zona Metropolitană a revenit de atunci în fiecare an electoral, fiind material pentru afișe și pliante atât pentru stânga, cât și pentru dreapta. Rând pe rând, necesitatea înființării ZMS a fost abordată în campanie de liberali, de social-democrați, dar și de actualul primar, Astrid Fodor, în urmă cu patru ani. ”Orașul are nevoie să crească, iar singura cale este transformarea împrejurimilor într-o zonă metropolitană. O zonă metropolitană este menită să atragă investitorii, care vor facilita crearea locurilor de muncă necesare într-un oraș ce se vrea centrul economic principal al Transilvaniei”, a susținut Răzvan Pop, candidatul PNL la Primăria Sibiu, la lansarea candidaturii sale, în urmă cu patru ani.

Astrid Fodor, actualul primar al municipiului, vorbea în urmă cu patru ani de necesitatea ”unei dezvoltări coordonate a zonei din apropierea municipiului Sibiu”. ”FDGR susține crearea zonei metropolitane Sibiu. Zona metropolitană va fi un instrument administrativ de dezvoltare integrată a localităților din aria de polarizare a municipiului Sibiu. Ea va permite realizarea în parteneriat a unor proiecte de infrastructură, în primul rând rutieră, dar și de utilități, va duce la corelarea inițiativelor de dezvoltare. Totodată, zona metropolitană va oferi cadrul pentru asigurarea de servicii publice performante pentru cetățeni”, susținea Fodor în programul de acum patru ani.

Proiectul a murit în urma neînțelegerilor dintre administrația locală, municipală, și celelalte primării.

Un spital, două spitale...

Sibiu, 2007. Liberalii controlau guvernul, iar sistemul medical dădea semne clare de prăbușire. Compartimentul de urgențe de la Spitalul Județean era relativ nou, însă nici așa lucrurile nu era considerate normale, nici măcar pentru standardul acelor ani. Liderul PNL Sibiu de atunci, Eugen Mitea promitea construirea nu a unui Spital de Urgență, ci a două spitale. "Totul se va lămuri în urma unei discuții pe care o vor avea ministrul Sănătății, Eugen Nicolaescu și primarul Sibiului, Klaus Johannis. Până acum, ministrul și-a dat acordul că cel de-al doilea spital să fie construit" , spunea Eugen Mitea. Replica primarului de atunci al Sibiului, actualul președinte al României, Klaus Iohannis, a venit imediat: ”Nu doresc un spital mic, pentru o zonă relativ îndepărtată. Indiferent cum se va numi spitalul, nu ne trebuie încă o secție. Avem nevoie de un spital care să înlocuiască toate unitățile medicale din Sibiu. Locația pe care ne-o dorim cu toții a rămas stabilită. Singura locație fezabilă rămâne Calea Poplăcii" , a precizat atunci Iohannis.

Spitalul nou s-a plimbat în următorii 10 ani între mai multe locații: Calea Poplăcii, Valea Săpunului și ”Drumul hoților”. În urmă cu patru ani, necesitatea construirii unui spital județean nou era evidentă pentru toată lumea. Din nou, FDGR și PNL au preluat acest mesaj, în timp ce social-democrații au mers pe ideea reabilitării spitalului actual. ”FDGR consideră că Spital Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu, cu organizarea sa multipavilionară, nu corespunde cerinţelor actuale. Este nevoie de construirea unui complex clinic judeţean de tip monobloc care să devină o bază modernă de asistenţă medicală complexă, cuprinzând toate secţiile de urgenţă, de boli cronice şi de recuperare. Propunem construirea acestui complex clinic judeţean lângă drumul de ieşire înspre Poplaca, unde există şi posibilitatea realizării de construcţii adiacente: un complex comercial, cămin pentru medici rezidenţi şi un minihotel pentru aparţinătorii bolnavilor”, spunea Astrid Fodor în programul de acum patru ani.

Ovidiu SItterli, candidatul PSD la funcția de primar, vorbea de reabilitarea actualei infrastructuri a spitalului, în colaborare cu Universitatea Lucian Blaga. ”Vrem să realizăm un parteneriat cu Consiliul Judeţean Sibiu şi Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu pentru dezvoltarea infrastructurii medicale şi organizarea centrelor de excelenţă; reabilitarea şi modernizarea în întregime a Spitalului Clinic de Pediatrie Sibiu”, susținea Sitterli.

În prezent, Consiliul Județean Sibiu a obținut terenul pentru construirea noului spital și se lucrează încă la documentații în vederea organizării unei licitații de proiectare și execuție.

Centru de spectacole. Se face în 2006, în 2019...

Teatrul Național "Radu Stanca" va fi reconstruit într-o maniera perfect funcțională, imediat după terminarea Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu, anunța directorul instituției, Constantin Chiriac. Era vorba de anul 2005. "Am folosit toate experiențele noastre din turneele în cele 87 de țări pentru a stabili o linie a viitorului teatru. Proiectul arhitectural al clădirii a fost terminat, iar ultimele măsuri vor fi luate imediat după ce se va încheia Festivalul Internațional de Teatru", explica Constantin Chiriac. El a spus atunci că noua clădire va fi una dintre puținele din lume, perfect funcționale. Spațiul, care urma să servească teatrul sibian cuprindea o sală imensă de spectacol cu aproximativ 900 de locuri, care în caz de necesitate va putea fi împărțită în două, pentru două spectacole. Respectiva sală multifuncțională va putea fi folosita și ca sală de conferințe. În plus, noua construcție va avea spațiul de repetiție egal cu scena de spectacol, astfel încât actorii să poată repeta mai multe spectacole în același timp. Totodată, teatrul urma să aibă și un mini-hotel de 52 de locuri de cazare. "Cheltuim sume uriașe pe cazarea invitaților noștri. Un mini-hotel ne va ajuta să scutim bani, dar să ne și cazam colaboratorii în condiții ultra-moderne", preciza Constantin Chiriac. Teatrul urma să aibă și o terasa legată cu un centru multi-media pentru tinerii sibieni. Toate aceste îmbunătățiri urmau să fie realizate până în anul 2007, când Sibiul urma să fie Capitală Culturală Europeană.

În 2012, în chiar ziua în care Klaus Iohannis câștiga încă un mandat în fruntea orașului, acesta a vorbit de proiectul noului teatru, chiar în acest mandat, 2012-2016. Un alt obiectiv care între timp și-a pierdut interesul printre participanții la alegeri era Sibiul, pe lista UNESCO. ”Toți miniștri Culturii au promis că ne ajută și că vor rezolva problemele. Am discutat și cu domnul Diaconu, am primit promisiuni. Dosarul, însă, nici măcar nu a fost început. Specialiștii nu au ajuns încă să se pună de acord asupra criteriilor pe care să le includă în dosar și vorbim de doar cinci specialiști”, spunea Iohannis. Actualul președinte obținea în acel an un procent de 77,9% din voturile valabil exprimate.

Un centru modern de spectacole este din nou în atenția tuturor candidaților. Există o comisie care se ocupă de acest proiect, comisie condusă de directorul Teatrului Național Radu Stanca, Constantin Chiriac. În 2017, se anunța posibilitatea ca noul teatru să fie terminat până în 2019, anul întâlnirii la Sibiu a șefilor de stat din UE. ”Sunt tot felul de pași birocratici. Hotărârea de consiliu am așteptat-o din martie. S-a dat abia în iulie. Au fost arhitecții în vacanță, eu i-am presat în același timp. Eu nu-mi pot permite să fac fără o mare companie de consultanță pentru că oricât de deștepți am fi noi, nu ne pricepe la toate. Trebuie să ne asociem cu ce înseamnă expertiză și competență importantă în lume. Și toată lumea de la primărie, începând cu doamna primar din cauza asta au considerat că este mult mai bine să dea pe povara umerilor noștri, a mea, ca și director și manager al teatrului acest obiectiv. Iar eu trebuie să gândesc serios. Avem azi o întâlnire cu întâlnirea ordinilor arhitecților de aici în așa fel încât să facem primul pas. După care, la Paris mă voi întâlni cu cel mai important arhitect al Japoniei, unul dintre cei mai importanți din lume, grație ajutorului pe care domnul ambasador al Japoniei mi l-a dat, arhitect care va primi Honoris Causa la Universitatea Ion Mincu din București. Când i-am arătat doamnei primar, mi-a zis că e SF”, spunea Chiriac.

Construirea unui centru modern de conferințe și teatru apărea în programele candidaților din urmă cu patru ani și, cel mai probabil, punctul va fi unul central și în programele din acest an.

Ștrandul în Pădurea Dumbrava va înlocui ștrandul ”fără șansă” de lângă Voința

Sibienii vor avea, în sfârșit, un ștrand, lucrare prevăzută la zece milioane de lei, pentru care s-au alocat, din bugetul local pe 2007, nouă milioane de lei, anunța primarul Klaus Iohannis. Era prima dată când era bugetat noul ștrand al Sibiului, care între timp a devenit aqua-park, iar apoi ”centru de recreere”. "După mine, acel ștrand (n.r. cel de lângă Stadionul Voința) nu mai are nici o șansă. De aceea, există o locație foarte bună primită anul trecut. Acea poiană este foarte mare și se potrivește unei astfel de investiții" , a declarat atunci primarul Klaus Iohannis. Cât privește transportul către viitorul ștrand, Tursibul urma să creeze o linie de autobuze până la această locație. Alături de autobuze, reprezentanții administrației locale opinau că va fi foarte utilizat și tramvaiul care lega atunci Sibiul de Rășinari.

De atunci, ștrandul a primit diferite locații, iar candidații la Primăria Sibiu au găsit un nou proiect de care să se agațe electoral. ”Cred că în Sibiu și numai în Sibiu avem o problemă reală cu locurile de joacă din parc, nu prea sunt, cu grădinițele, știți foarte bine că sunt prea puține, ca să nu mai vorbim că sunt câteva școli în care se învață și în trei schimburi, ori așa ceva e nepermis. Ori vorbim despre copii, vorbim despre viitorul acestei societăți. Ca să nu mai vorbim de faptul că e greu să găsești în Sibiu ceva ca să-ți petreci timpul liber, gen aqua-park. Am înțeles că acum e un proiect, foarte bine, ar fi trebuit făcut mult mai repede”, spunea candidatul UNPR la funcția de președinte al Consiliului Județean Sibiu, Florin Staicu, în urmă cu patru ani. ”Construirea, în Sibiu, a unui aquapark şi a unui centru de conferinţe şi spectacole” – era una din promisiunile făcute oficial de către actualul primar, Astrid Fodor.

Primăria Sibiu anunța în luna februarie construcția unui Aqua-Park care se va întinde pe 41 de hectare în lunca Cibinului, cu o capacitate de 8.500 de persoane. Structura urma să cuprindă terenuri în aer liber, zona de ștrand municipal – în aer liber şi în structuri acoperite, de tip aquapark, zona de parcări, pavilionul administrativ și în zona de agrement cu caracter peisager și sportiv.

De la Cibinul navigabil, la Cibinul, o promenadă

Tot de la Constantin Trihenea a pornit și ideea de a amenaja cursul Cibinului, astfel încât să devină o atracție pentru petrecerea timpului liber. "Avem pregătit un plan prin care în câțiva ani vom transforma Cibinul într-un râu navigabil. Amenajarea Cibinului va da o altă față orașului, acesta putând deveni un adevărat bulevard al orașului și poate duce la dezvoltarea agrementului

n zonă", explica candidatul PD la Primăria Sibiu, din anul 2004. De atunci, proiectul a fost cizelat și s-a vorbit foarte mult de amenajarea albiilor Cibinului și transformarea lor în zone de promenadă și piste de biciclete.

Amenajarea malurilor râului Cibin cu piste pentru biciclete și amenajarea unui coridor de piste pentru biciclete care va face legătura între cartierul Ștrand și parcul Sub Arini sunt două mari proiecte pentru care Primăria Sibiu a primit finanțare, anunța Primăria Sibiu la începutul acestui an. Proiectul are o valoare de 56,45 milioane lei, din care fonduri nerambursabile 55,3 milioane lei. Acesta presupune crearea unui traseu în lungime de 3,67 de km cu piste pentru biciclete în dublu sens, pe toată lungimea. Pista va avea o lățime de 1 metru pe fiecare sens. Până în prezent Primăria Sibiu a realizat studiul de fezabilitate și este în curs procedura de achiziție pentru elaborarea proiectul tehnic, iar apoi se vor contracta lucrările propriu-zise. Termenul final de realizare a proiectului este iulie 2022, potrivit unui comunicat al Primăriei Sibiu, remis în luna aprilie a acestui an.

Chiar și în acest stadiu, proiectul va fi, cel mai probabil, speculat de către candidații la Primăria Sibiu, mai ales că despre toate proiectele prezentate mai sus a existat cândva, un proiect, chiar și finanțat.

Vizualizari: 2590

Alin Bratu

de Alin Bratu

Politic
Telefon:
0745 590 991

alin[at]turnulsfatului.ro

Comentarii

1 comentarii

Der Konig

Acum 10 luni

Sibiul stagneaza intr-un mod extrem de mediocru de ani buni. Singurele lucruri care s-au miscat au fost cateva festivale, spoitul unor fatade din zona centrala si reabilitari de strazi in unele cartiere. Atat. Nu exista nici un proiect coerent, de anvergura si cu impact. Nu exista nici o viziune serioasa si ampla. Priviti lucrarile la noul stadion. Mult hulitii bucuresteni aproape ca termina stadioanele lor, cu capacitate aproape tripla decat municipalul sibian. Fonduri europene atrase de primarie, cred ca sunt sub cele din Buzau. Nimic, dar nimic coerent. Si mi-e teama ca nici ceilalti candidati nu se ridica la un anumit nivel. Autosufiecienta si horcait superior. Atat ne-a ramas.
Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus