Vineri,
18.09.2020
Ploi Scurte
Acum
16°C

Este președintele Iohannis un bun român?

03 August 2020 14:17

Este președintele Iohannis un bun român?

Citesc pe ici pe colo, inclusiv prin scrierile unor gazetari, istorici sau politicieni sibieni, relatări, aprecieri cu semne de întrebare în privința atașamentului unor reprezentanți ai minorităților naționale față de statul și poporul român, aluziv sau direct fiind pomenit și numele președintelui Iohannis. Întrebare pusă în general cu raportare la contextul istoric al anilor 1945-46 sau 1989 când, e de notorietate, României i-au fost impuse conduceri bazate masiv pe reprezentanți etnici: evrei, maghiari, țigani etc. cu rezultatele pe care le cunoaștem pentru țară. Se exprimă astfel păreri cu iz quasi naționalist, în ideea că niciun  conațional de altă etnie decât cea românească, în poziție macro-politică, nu oferă garanția adeziunii la dezvoltarea și propășirea României, pentru simplul motiv că nu au suflet românesc.

 Din păcate, istoria lasă loc unor astfel de întrebări dar, în părerea mea, simplul fapt al apartenenței la altă etnie nu explică justificativ aserțiunea de mai sus. E firesc ca etnia să influențeze structura psiho-morală a indivizilor, însă nu avem  numai un statut etnic ci și unul civic. Suntem cu toții cetățeni ai statului român și, cu deosebire pentru acei care își asumă rol de conducători, este de așteptat - și se impune -  ca normativele moral - civice să joace un rol de primă mărime în conduita și acțiunile lor.         

Sibienii, la nivel de masă, s-au confruntat direct cu problema, căreia i-au dat,  succesiv și repetat, răspunsuri pozitiv - aprobative pe acest ultim considerent. În 1997, Convenția Democrată la nivel județean, l-a recomandat pe Klaus Iohannis pentru postul de inspector general adjunct al Inspectoratului Județean de Învățământ, una din funcțiile  deținute și anterior de un reprezentant al minorității germane. Colaboratorii mei au motivat această propunere și încredere prin prizma faptului că dincolo de statutul său profesional, dl. Iohannis s-a căsătorit cu o româncă cum și că a preferat să rămână în țară deși părinții săi au emigrat în Germania.

Pornind de la acest prim pas, d-sa a urmat o curbă ascendentă fulminantă – inspector general, primar al Sibiului pe trei mandate și președinte al țării pe două mandate – toate având la temelie prestația sa, apreciată ca atare de către sibieni și de către români, deși a făcut și greșeli, între care implicarea FDGR și a Primăriei Sibiului, în contingență cu  fostul Grup Etnic German, în scopul redobândirii de bunuri patrimoniale, deși, potivit hotărârii judecătorești de autorizare, FDGR era organizată ca persoană juridică cu scop nepatrimonial, totul  cu  urmări majore penru Sibiu și pentru țară. De altfel, s-a profitat și de gestionarea greșită de către statul român, atât a problemei restituirii terenurilor prin Legea nr.18/1991 cât și a restituirii fondului constructiv prin Legea nr.10/2001, pe principiul așa zisului „restitutio ad integrum”, cu grele consecințe asupra economiei țării.

În ultimii ani, dl. Iohannis se bucură de o apreciere deosebită și la nivelul organismelor de conducere ale Uniunii Europene. De pe o astfel de poziție a obținut pentru România o sumă foarte importantă de bani în cadrul exercițiului bugetar 2021-2027. Acum, în fața României și în fața d-lui Iohannis ca președinte al ei, stau două probleme majore, profund interdependente : rezolvarea pandemiei și cheltuirea eficientă a fondurilor europene. Pe lângă cele petrecute până în prezent și, pe fondul situației grele pe care o parcurge țara, dl. Iohannis are în continuare oportunitatea de a demonstra că poate fi un bun român.

Cu fondurile europene propuse, România poate ataca, pentru prima dată cu sorți de reușită problema ei cardinală, fundamentală, anume, REFACEREA ECONOMICĂ. Nu că în 4 ani cât i-a mai rămas din mandat d-lui Iohannis, această istorică sarcină ar putea fi definitiv tranșată dar, ar putea fi pornită și așezată pe piloni sănătoși și viguroși.

 S-a elaborat un proiect strategic de dezvoltare economică. Am înțeles că ni se cere să elaborăm un astfel de proiect național și prin prisma condiționalităților europene. Marja de autonomie și independență în folosirea acestor fonduri ne este secvențial limitată. Fără a pretinde expertiză în probleme economice, apreciez totuși că aceste fonduri pot fi integrate  fie și indirect în proiectul general de reconstrucție economică.

Convergență și coeziune, iată sintetic, cele două expresii care, în actuala gândire europeană ar defini echilibrarea și apropierea între țările membre ale UE. Totul în ordine dar, întrebarea este cum, prin ce mijloace și modalități? Pentru România este de importanță fundamentală crearea condițiilor de exploatare și valorificare PROPRIE a încă bogatelor ei resurse naturale, ca pași concreți ai apropierii de nivelul mediu de dezvoltare europeană.  În acest scop este nevoie să redevenim stăpâni pe pământul nostru, pe păduri, pe gaz, pe petrol etc. Să creăm condițiile exploatării, prelucrării și valorificării produselor noastre în condiții de concurență loială.

Ori fondurile europene nu țintesc esențial în această direcție. Infrastructura în comunicații și transporturi este salutară în condițiile în care ai și mijloacele de a le utiliza, cu alte cuvinte să transporți pe ele și marfă românească alături de marfă străină. Tot astfel, infrastructura în învățământ este necesară și eficientă când omul bine școlit și instruit contribuie la propășirea țării în loc să o ia razna, gata școlit și instruit. Fondurile orientate spre susținerea infrastructurii agricole, sanitare, urbane, culturale sau sportive sunt de asemenea foarte importante.

Una peste alta, fondurile europene sunt foarte bine venite, putând degaja fondurile bugetare proprii și direcționarea lor spre construcția economică de bază. Aici, statul trebuie să intervină nu numai cu bani ci și cu o eficientă și riguroasă orientare tactică și strategică. Este, după părerea mea, o mare greșeală a gândi că în condițiile concrete ale României, statul se poate deroba cu desăvârșire, lăsând economia să se descurce cum poate, de una singură, în vâltoarea concurenței nebune din zilele noastre. Nu avem unități economice puternice în stare să facă față concurenței  internaționale. Este o problemă cheie. Întrucât din motive obiective noi nu putem concura pe picior de egalitate cu capitalul străin, este imperios necesară o intervenție statală de protecție, inclusiv o bancă românească puternică.

Știu că marilor jucători economici și financiari nu le convin măsuri protecționiste dar, trebuie să se înțeleagă, atât intern cât și pe tărâmul cooperării europene, că ideea aceasta a concurenței libere între un colos și un începător, este în sine nedreaptă și inechitabilă. Nu e propriu zis o concurență ci o dominare apăsătoare și umilitoare. În atare condiții noi nu vom reuși niciodată să ne dezvoltăm și să ne reechilibrăm economic. Adică, în terminologia agreată de președintele Iohannis, să reintrăm pe un făgaș de normalitate.

 Știu de asemenea, că nu e ușor la îndemână să pui în discuția cu partenerii europeni aceste probleme. Dar dacă s-ar aprecia că nu se poate marșa pe această cale, să se găsească alte mijloace sau modalități, fie ele și de excepție, pentru a crea climatul necesar condițiilor optime de punere în valoare a disponibilităților materiale și umane pe care le are România, în scopul refacerii și revigorării ei economice. Rolul statului și mai ales al președintelui Iohannis în această privință poate fi determinant, cu deosebire dacă dreapta românească care îi este fidelă va câștiga alegerile locale și parlamentare din acest an și astfel va avea alături Parlamentul și Guvernul.

Cu un sentiment de satisfacție și speranță am remarcat preocuparea președintelui  pentru această problemă de căpetenie a României. Stăruințele și eforturile ce le va depune în viitor pentru atingerea ei, vor demonstra odată în plus că președintele Iohannis poate fi un bun etnic german, în același timp și un bun cetățean român.

Vizualizari: 6009

Comentarii

0 comentarii

Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus