Sâmbătă,
31.10.2020
Ploi Scurte
Acum
5°C

Inspector DSP, dr. Lucian Blăguțiu: ”Până la imunizarea în procent de 80% a populației nu putem vorbi de controlul acestei patologii”

04 Octombrie 2020 19:25

Inspector DSP, dr. Lucian Blăguțiu: ”Până la imunizarea în procent de 80% a populației nu putem vorbi de controlul acestei patologii”

Dr. Lucian Blăguțiu este inspector șef în cadrul Direcției de Sănătate Publică Sibiu. Este de 24 de ani angajat al acestei instituții, iar astăzi este coordonator zonă Centru SARS-COV-2 și de prevalență studiu populațional. Sunt șapte luni de când a fost declarată pandemia de COVID-19, iar inspectorul a adunat o serie de date cu privire la acest virus. Lucian Blăguțiu vorbește într-un interviu acordat Turnul Sfatului despre ce a însemnat pentru angajații din DSP lupta cu acest virus, cât va mai dura și despre cât de importantă este comunicarea dintre autorități și populație pentru ca efectele acestei pandemii să fie reduse cât mai mult. 

Reporter: Când ați realizat că infectarea cu virusul SARS-CoV-2 va deveni o situație gravă la nivel global? Când a început ca virusul să facă ravagii în China bănuiați că vom ajunge la ce trăim astăzi?

Inspector șef dr. Lucian Blăguțiu: Nu, nu se gândea nimeni. Începutul, dacă țineți minte, a fost suprapus peste epidemia de gripă. La început multe cazuri au fost interpretate ca și gripă, pentru că, nu degeaba fac parte din aceeași familie și ulterior, după ce s-a sesizat Comisia Europeană și după ce au apărut cazurile în Italia și în alte părți, s-a realizat într-adevăr că este o problemă. A fost foarte complicat până în momentul în care s-a demonstrat că testarea RT-PCR este singura care poate diagnostica corect acest virus. Testarea însă, necesita personal calificat, iar la început nu au fost suficiente aparate nici chiar în laboratoarele private. Nu știu dacă la acea vreme am avut unul pe județ în clinicile private. Între timp lumea s-a mai dotat, prin proiecte europene, prin cumpărări directe sau prin achiziții de la Ministerul Sănătății. Așa s-a început testarea populației, iar numărul de teste, dacă urmăriți dinamica, este în creștere de atunci. În acea perioadă de început nimeni nu știa cum să stăpânească virusul și ce să facă. Și în ziua de astăzi tratamentul este încă doar suport pentru pacient. De aceea sistemul imunitar al pacientului are un cuvânt important de spus.

Sunteți inspector șef și coordonator zonă centru SARS-COV-2 și de prevalență studiu populațional. Care este exact zona de care vă ocupați?

Județele Alba, Sibiu, Brașov, Harghita, Covasna și Mureș.

Sunt câteva județe...

Da, însă foarte bine am colaborat cu Mureșul și cu Alba. În Covasna și Harghita problemele au fost rezolvate dar şi cu sprijinul altor structuri. Permanent am avut comunicare cu toate judeţele, cu secretarii de stat, cu conducerea MS. Au fost şi probleme delicate. Multe energii au fost descătușate în perioada în care capacitatea furnizorilor, pe toate tipurile de consumabile necesare, a fost depășită. O perioadă în care s-a încercat introducerea pe piață a unor produse care nu erau tocmai conforme ori în situația în care nu a existat alternativă de achiziție și aici nu mă refer la unitățile sanitare la care achiziția s-a făcut centralizat, prin Unifarm, unde și acolo vedem că au fost ceva probleme de achiziție și sper ca aceste probleme să se rezolve și să se găsească vinovații. În rest, vorbim despre tot ce înseamnă alte servicii medicale oferite populației cum sunt cabinetele medicale stomatologice, cabinetele medicilor de familie, cabinetele de tehnică dentară, care efectiv au fost închise pe perioada stării de urgență. Noi am venit în sprijinul acestora inclusiv prin consultanța necesară pe utilizarea structurii, efectuarea dezinfecției spațiilor,circuite și pe dotarea necesară. Noi am aprobat funcționarea lor în condițiile în care s-au dotat și cu alte dispozitive în plus faţă de normele impuse de Colegiul lor, ca să poată funcționa. O mulțime de oameni au rămas descoperiți în acea perioadă pe tot ce înseamnă asistență medicală, începând de la stomatologie și până la bolile cronice, pentru că, multe spitale au rămas închise nefiind desemnate de nivel 1 sau nivel 2 și cumva activitatea medicală trebuia să se desfășoare.  Atunci le-am oferit acest ajutor ca să poată să funcționeze. Și am rămas în sprijinul lor în continuare pentru că și acum, medicii stomatologi când vin la autorizare, corespund, rezultat al controalelor și al comunicării cu ei. Au fost și neconformități, în mod special faptul că nu au avut de unde să își achiziționeze produsele biocide necesare, dar, între timp, aceste probleme s-au rezolvat.

Acum situația este sub control?

Da. Am avut o activitate uniformă în toate județele, ținând cont de contextul pandemic local. Eu ca și coordonator zonal, la fel ca ceilalți coordonatori zonali, provin din zona funcționarilor publici care au avut atribuții pe identificare, pe rezolvare de risc și, prin dispunere de măsuri conform legii, având prerogativele de autoritate publică, de cunoaștere și aplicare a legilor, am făcut ca problemele să fie ținute sub control la nivel regional atât în starea de urgență cât și acum, în starea de alertă. Ca să înțelegeți, Direcția de Sănătate Publică are două categorii de personal. Pe o parte este personalul contractual, de de altă parte sunt funcționarii publici. Personalul contractual are atribuții în evaluare, autorizare și consultanţă acordată operatorilor economici, iar noi, funcționarii publici avem atribuții pe identificare, gestionare de risc și rezolvarea acestuia. În poziția de coordonatori zonali noi am fost nevoiți să coordonăm atât personalul care efectuează activitatea de control cât și personalul care efectuează activitatea de evaluare pe situațiile epidemiologice apărute în teritoriu, fără să uităm de restul părții de legislație care trebuia aplicată în starea de urgență și acum, în starea de alertă, inclusiv pe structura spitalelor, la care s-au aprobat schimbari de structură şi spitalele au primit autorizaţie provizorie sau pe transferul personalului sanitar sau al pacienţilor dintr-un spital în altul ori dintr-un județ în altul.

Și cum ați reușit să faceți față?

Totul a trebuit rezolvat imediat, de aceea am fost nevoiți să simplificăm foarte mult canalele de comunicare. Telefonul a ajuns un mijloc de comunicare în toate căile permise pentru rezolvarea situației. Nu au existat concedii, nu au existat zile care să poată fi recuperate. După șapte luni personalul este aproape la capătul puterilor. Asta este realitatea.

De exemplu, pe structura pe care o conduc în DSP Sibiu, în momentul actual, suntem 14 inspectori cu atribuții de control pe tot județul. Este total insuficient. Medici nu vin din cauza salarizării, nu mai sunt specialitățile necesare pentru ocuparea posturilor vacante. Asta și explică faptul că personalul nu își poate lua zile libere compensatorii, nu își poate lua concediile. Colegii mei își iau patru zile, cinci zile și după aceea se întorc înapoi la lucru.  Problemele sunt multe și nu numai legate de coronavirus. Au rămas și restul problemelor curente de rezolvat.  Aici e vorba de actiuni şi activităţi în toate domeniile de competenţă ale Ministerului Sănătăţii, comisii mixte, sesizări și de multe altele.

Am colaborat însă bine cu toate județele pentru că lumea a înțeles că doar respectând și aplicând în mod uniform legislația și măsurile dispuse se pot obține rezultate. A trebuit asigurată și o protecție psihică pentru că toată lumea aștepta ca altcineva să spună ce este de făcut, pentru că au trebuit parcurse etape lungi pentru rezolvarea unor situații.

Dacă este să comparăm perioada de început cu Starea de Urgență când erau 100 sau 200 de cazuri pe zi și nebunia despre care povestiți, cu cea de acum, când am ajuns la 2.000 de cazuri pe zi ce să înțeleagă oamenii?

Că între timp situația s-a schimbat. Să înțeleagă că, pe lângă structurile existente în spitale de paturi, care pot asigura asistența medicală de urgență a pacientului s-au înființat alte compartimente cu dotarea necesară. A fost inclusiv un proiect al Băncii Mondiale derulat pe dotarea cu ventilatoare a secțiilor de ATI, pentru că, în tratamentul acestor pacienți ventilatorul și monitorul sunt esențiale. Faptul că stă la Boli Infecțioase înseamnă că este sub tratament, dar în momentul în care se acutizează el tot la ATI ajunge și atunci dacă ai paturile și ai dotarea pe pat nu sunt probleme. De exemplu, la Târgu Mureș s-a reușit înființarea unei secții de spital care, în mod normal, nu se putea înființa. Sunt 70 de paturi complet dotate, cu monitoare și ventilatoare pentru suportul pacienților cu forme ușoare și medii. Este ca o prelungire a secției de boli infecțioase, deservită de personalul acestei secţii, o structură care, de altfel, era imposibil să fie autorizată ținând cont de planul național de paturi. Pavilionul este funcțional și la ora actuală. Am înțeles că este plin. Realizarea pavilionului a fost posibilă cu sprijinul Universității de Medicină de acolo și funcționează şi cu sprijinul rezidenților. A fost un câștig pentru Târgu Mureș şi pentru toată zona Centru că au avut personal, în condițiile în care o parte și din acel personal s-a pozitivat și a trebuit să parcurgă circuite de izolare și carantinare. Asta s-a întâmplat mai în toate spitalele. Așa s-a ajuns să se transfere rezidenți dintr-un județ în altul sau medici, pentru că spitalele rămâneau, la un moment dat, fără personal.

În momentul de față spitalele se mai confruntă cu această lipsă de personal?

Da. Probabil că în urma concluziilor după această întreagă situație se vor desprinde niște măsuri, pe care eu le văd necesare. Se văd clar problemele legate de deficitul de personal în unitățile sanitare de specialitate și aici nu mă refer la medicină internă sau la dermatologie mă refer la secțiile de ATI și Boli Infecțioase, pentru că presiunea mare a fost pe aceste servicii.

Care este situația în Sibiu?

Deocamdată stăm acceptabil. Avem 12 paturi, plus două. În momentul de față știu că sunt toate ocupate. Este nevoie, în continuare de personal suplimentar, dar nu avem de unde să luăm. Este mare nevoie să permitem personalului care este acolo să-și ia zile în care să se odihnească, pentru că activitatea este 24 din 24 de ore. Situația este, însă, deocamdată, sub control. Nu am avut probleme. Problema pe care vreau s-o ridic este faptul că spitalul este unul pavilionar. Nu asigură circuite optime, consumând multe produse de curaţenie şi biocide. Este mai mult decât necesară construirea noului spital. Avem nevoie de acest spital pentru a asigura atât circuitele verticale cât și cele pe orizontală și un consum mai mic de materiale. Ne trebuie circuite mult mai simple și cu o funcționalitate mult mai bună. Spitalul va fi într-adevăr o realizare importantă pentru Sibiu.

Și nu este îngrijorător faptul că la Sibiu secția de ATI este plină?

Sigur că este, dar vreau să vă spun că centrul țării stă mai bine decât restul țării. Aproape jumătate dintre pacienții care sunt acum la ATI și la Boli Infecțioase sunt din județul Vâlcea, care este judeţ roșu. Am avut puține județe roșii în centru față de celelalte regiuni (Oltenia și Moldova). Probabil la noi oamenii sunt mai responsabili, iar eu am rămas cu speranța că lumea reînvață să se spele pe mâini și să respecte niște cerințe minime de igienă, pentru ca aici trebuie insistat. Drept dovadă stă incidența de hepatită A și altele, pe lângă bolile diareice la copii. Asta se întâmplă pentru că niște cerințe minime nu sunt respectate sau nu sunt cunoscute.

Credeți că deschiderea școlilor va crește incidența cazurilor?

Am știut de la bun început că deschiderea școlilor va duce la creșterea ratei de incidență a bolnavilor de COVID. Problema este că asta se știa de mult. Mă refer aici la faptul că cei mici sunt purtători, iar simptomatologia lor la virus este mult mai atenuată sau ștearsă. Ei nu au simptomele adultului, trec ușor și pot transmite în continuare.

Au trecut trei săptămâni de când a început școala, iar ultimul raport trimis de cei de la Inspectoratul Școlar arată cu sunt 10 cazuri confirmate.

Cu școlile vom fi foarte atenți, mai ales că noul coronavirus se suprapune cu sezonul virozelor respiratorii inclusiv gripa. De aceea în unitățile de învățământ, conform prevederilor legislative în vigoare,  la apariția a trei cazuri în trei clase diferite închidem școala, la apariția unui caz într-o clasă, închidem clasa și se procedează la efectuarea dezinfecției, iar personalul rămâne izolat și copiii continuă să învețe on line. Acesta este motivul pentru care scenariile unităților de învățământ vor fi într-o dinamică continuă. Din păcate nu toată lumea înțelege faptul că măsurile de protecție trebuie respectate. Permanent când vin la serviciu sau mă întorc de unde am treabă, trec prin față unor unități de învaţământ, în perioada în care ies copiii de la cursuri. Este aglomerație  de părinți acolo, de bunici, de copii, de mașini. Poate unul sau doi au măsuri de protecție, dar distanțarea oricum nu se respectă.

Cazurile se confirmă prin analiză de laborator, respectiv prin testele PCR, după care sunt transmise la DSP, care raportează mai departe datele. Eu coordonez inclusiv testul de prevalență inițiat de Ministerul Sănătății prin Institutul Național de Sănătate Publică, respectiv a imunității populației generale de la 0 la 80 plus. DSP a selectat aceste laboratoare, inspectorii au controlat laboratoarele desemnate și le-am aprobat, prin noi s-au transmis consumabilele necesare, DSP a instruit personalul laboratoarelor, DSP a trimis probele la institut pentru analiză şi trimite săptămânal datele pe platforma Institutului Naţional de Sănătate Publică ca să le poată centraliza. Eu primesc saptamânal rezultatul activităţii tuturor laboratoarelor implicate în studiu şi dispun măsuri corective după caz. Din tot ce s-a făcut până acum, am văzut că nu în toate județele, toate grupele de vârstă sunt acoperite. Explicația este foarte simplă. Grupa de vârstă zero - nouă ani și grupa de vârstă de la 80 plus de ani, în multe județe nu s-au prezentat la laboratoare pentru testare dintre un singur motiv: zero - nouă ani nu au avut nevoie și 80 plus au fost speriați de pandemie, deci au evitat să se prezinte. Au făcut-o doar în situație de necesitate maximă. Doar atunci s-au dus să își fac analizele. Restul au stat în izolare.

Credeți că se va mai impune starea de urgență sau că se vor mai închide școlile?

Nu, pentru că deocamdată avem capacitatea de intervenție pe paturile de ATI naționale. Din ceea ce cunosc eu ar fi cam 1.100 de paturi la nivel național de ATI, iar rata de incidență arată că nu ajung toți la această secție. În momentul de față există decizia la nivel de ministere ca, în momentul în care apare o situație într-o comunitate, acea comunitate să fie carantinată. Decizia acestei carantinări este asigurată de structura sanitară din zona din care provine comunitatea și dacă este depășită situația, pacienții vor fi transferați în altă unitate sanitară care îi poate prelua. Se pare că este cea mai bună soluție acum. Este foarte necesară o comunicare eficientă, pentru ca oamenii să înțeleagă și să respecte regulile. Este impetuos necesar ca ei să cunoască și să realizeze gravitatea situației. Ar trebui să vadă explicate clar riscurile bolii, iar fiecare să le transpună asupra lui, pentru că fiecare își cunoaște starea de sănătate și patologiile sau comorbiditățile.

Care sunt principalele riscuri date de COVID-19?

Apariția micro-trombozei. Este o micro cuagulare a sângelui care afectează toate organele și sistemele organismului în forma gravă a bolii. Dacă virusul se localizează la nivelul rinofaringelui, atunci va trece ca o viroză, pentru că va fi blocat de sistemul imunitar. Dacă deja ajunge în plămâni, poate da acești micro trombi care, pe urmă, afectează toate organele și sistemele prin micro coagulare. Sistemul de apărare al organismului începe să lupte împotriva ta. Fenomenele inflamatorii pot să apară la o săptămână, în acest interval are loc replicarea virusului şi pacienţii necesită monitorizare atentă în acest interval. Explică şi durata mare de spitalizare pentru aceşti pacienţi.

Pacienții care fac forme ușoare și medii ale COVID-ului rămân cu sechele după vindecare?

Teoretic, nu. Dar vă spun că încă se analizează dacă în timp, apare o oarecare afectare pulmonară. Cei care, însă, au trecut prin forma mai severă a bolii, cei care au stat în ATI și au avut nevoie de ventilație și care au plecat vindecați, recunosc după vindecare că au o oarecare greutate în respirație. Ceea ce au mai arătat autopsiile făcute pe persoane decedate din cauza SARS-CoV-2, înainte ca acestea să fie interzise, este faptul că virusul atacă organul mai slab sau mai bolnav.

După aceste șapte luni ce se știe clar despre noul coronavirus?

Se știe că este o viroză severă care afectează organismul și produce efecte mult mai grave decât gripa pentru care nu există încă un tratament stabilit sau un vaccin. Se știe că necesită măsuri de igienă care trebuie respectate exact așa cum se comunică de către specialiști epidemiologi și infecționiști, distanţarea şi evitarea aglomerărilor de persoane, se știe că necesită intensificarea acțiunilor de dezinfecție în toate tipurile de unități sanitare sau unde are acces publicul, că necesită o triere atentă a tuturor celor care accesează o unitate sanitară și respectarea tuturor normelor de igienă în vederea eliminării riscului. Se mai știe că este necesară dezvoltarea cercetării științifice, a metodelor de tratament și a vaccinurilor pentru această boală. Până când populația nu se va imuniza în procent de 70, 80% nu se poate vorbi despre un control al acestei patologii.

Și atunci cum poate fi făcută această imunizare?

Rezultatele centralizatoare parţiale pe acest studiu arată că la un nivel de 4, 5% populația a rămas cu oarecare imunitate. Ne dăm seama că virusul nu prea dă imunitate fapt demonstrat și de reîntoarcerea în spitale a unor pacienți vindecați.

Se crede că o imunitate s-ar câștiga prin stimularea celulelor T din organism, care sunt limfocitele T. Acestea ar recunoaște virusul și l-a neutraliza, dar aceste limfocite T nu sunt ușor de stimulat. Părerea mea este că până anul viitor va exista un tratament care să minimizeze riscul apariției formelor grave, dar în privința unui vaccin, sincer am rețineri că va apărea curând.

 Când se va termina cu acest SARS CoV-2?

 Timpul va stabili, dar nu curând.

Atât de mult?

Cred ca vom coabita cu el. Am multă documentație, dosare peste dosare, asta pe lângă folderele din calculatoare cu activitatea desfășurată, din care pot scrie o carte groasă. Am acolo inclusiv rezolvarea unor probleme de interes Național.

Deci, trăim vremuri istorice.

Da, trăim vremuri istorice care o să dureze, dar trag speranța că totuși ceva s-a învățat. Se impune o reformă instituțională a statului, poate și structurală. Sper că cei care sunt direct implicați și-au creat niște metode de lucru, astfel încât, într-o situație asemănătoare să știe de la bun început ce trebuie făcut. Să nu fie necesare întocmirea unor proceduri și actualizarea lor și adaptarea lor la situațiile existente, din mers. Nu trebuie să mai trecem prin așa ceva.

Având în vedere că în toată perioada aceasta ați desfășurat controale, ați fost pe teren și ați văzut despre ce este vorba. Cum stă Sibiul la ora actuală?  

Direcția în care ne îndreptăm este bună. Dacă ținem cazurile sub control și nu avem presiune mare pe secțiile din spital. Rata de infectare, la momentul actual și nu vorbesc numai de Sibiu, acum vorbesc de toată zona centru, este la un nivel acceptabil. Dacă mergem tot așa se vor reglementa și achizițiile, iar producătorii deja și-au adaptat producția la cerințele actuale. Sper că statul a înțeles că țara are nevoie de producători de substanțe dezinfectante, de producători de echipamente de protecție și nu se va mai constata faptul că ele sunt insuficiente sau că nu ai de unde să le achiziționezi. Singura problemă rămâne personalul, dar am văzut că Ministerul Sănătății a crescut numărul de rezidenți pe specialitățile deficitare.

Raluca Budușan

de Raluca Budușan

Sănătate, Educație
Telefon:
0766 905 671

Comentarii

3 comentarii

Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Dacă totuși doriți să citiți comentariul, click aici.

Me Eu

Acum 3 săptămâni

Sunteti sanatosi la cap? Angajat de 40 de ani si omul a terminat facultatea acum maxim 25 de ani?
Raspunde

Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Dacă totuși doriți să citiți comentariul, click aici.

Cetateanul Model

Acum 3 săptămâni

Asta e tipicul comunist care lucreaza (sta) la stat. El ne spune de munca multa, teancuri de dosare, foldere in calculator, samd. Exact cum fac toti cei din sistem, pe care ii platim din banii nostri. Daca mergeti pt un interviu neanuntati, s-ar putea sa nu il gasiti, decat la prima ora cand se semneaza condica. In rest...probabil e pe teren, sau mai probabil la domiciliu. Astea sunt aspectele pozitive cand esti angajat la stat...
Raspunde

Mihai Tudor

Acum 3 săptămâni

Cetateanul model e frustrat, trebuie sa stie ce sarscov2 afecteaza inclusiv creierul
Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus