FOTO-VIDEO Cel puțin trei lucruri interesante pe care le-am descoperit în cel mai nou și modern muzeu al Sibiului

Redeschis în luna aprilie după un amplu proces de restaurare, Muzeul învățământului militar din incinta Academiei Forțelor Terestre ”Nicolae Bălcescu” Sibiu a trecut aproape neobservat sub avalanșa știrilor legate de coronavirus. Ascuns în modestie, micul muzeu din Sibiu este aproape necunoscut în oraș, deși reprezintă, fără nici cea mai mică urmă de îndoială, o comoară. Echipamentele de ultimă generație și modalitățile moderne de prezentare a exponatelor transformă muzeul AFT în cel mai nou și modern muzeu al Sibiului.

De când pui piciorul, prima impresie este una ”Uau!”. Nu seamănă cu nimic din ce-am văzut prin muzeele din Sibiu, în țară și chiar în străinătate. Să mă explic. În zilele noastre, stăm toți cu telefoane în mână și privim multe ore peste zi în ecrane și monitoare, ne-am învățat cu un comportament care bunicilor, ba chiar părinților noștri, li se pare ciudat. Informația este peste tot în jurul nostru, de aceea este foarte important cum este ea structurată și cum ajunge la noi. Este nevoie de o abordare socială și psihologică fără precedent în istoria umanității, iar reprezentanții AFT par să fi înțeles asta mai bine decât administratorii unor mari și prestigioase muzee.

Ca să înțelegeți mai bine la ce mă refer, priviți mai jos care este primul obiect pe care vizitatorii îl descoperă la intrarea în muzeu:

”Modernizarea a venit în urma achiziționării de noi echipamente, de ultimă generație, și amplasarea lor astfel încât să evidențieze toate caracteristicile esențiale ale exponatelor noastre. Cel mai la îndemână exemplu în acest sens îl reprezintă holograma în mărime naturală a lui Nicolae Bălescu”, mi-a explicat dr. în istorie și muzeograful Toma Cosmin Roman.

Așa arată un curs din 1974 predat de col. Gheorghe Slăniceanu, profesor la Școala de Tactică și Strategie:

În total sunt câteva sute de exponate, însă m-am simțit ca un copil în preajma mitralierelor, a pistoalelor și a săbiilor expuse. E un sentiment aproape mistic să poți atinge obiecte din lemn și metal de care, la un moment dat, a depins viața unor strămoși de-ai noștri. Sau care au curmat multe vieți. Iată cum sunt expuse o parte din armele aflate în dotarea Armatei Române la un moment dat, sau chiar în prezent:

Vizavi de aceste exponate se află o hologramă în care un actor al Teatrului Național ”Radu Stanca” îl interpretează pe Nicolae Bălcescu, cel care din 1952 dă numele instituției.

Revenind la promisiunea din titlu, țin să scot în evidență trei lucruri interesante la care nu m-aș fi gândit înainte să ajung în muzeul AFT.

1. Într-un colț al muzeului se află o uniformă, pentru un amator ca mine banală. Dr. în istorie Toma Cosmin Roman mi-a explicat că este o replică a uniformei purtată de generalul Ioan Boeriu, ”ultimul general român din armata Austro-Ungară înnobilat, a cărui importanță nu poate fi pusă la îndoială de jumătate din Europa”. Pe înțelesul tuturor - el este cel care în 1918 a adunat la Viena toți militarii români din deja fostul imperiu și a guvernat capitala Austriei suficient cât să oprească revoluția bolșevică. La scurt timp, în retragerea către Transilvania el a făcut același lucru și în Praga. Ajuns pe pământ românesc, a participat la Marea Adunare de la Alba Iulia, câteva zile mai târziu oprindu-se la Sibiu unde a pus bazele Comandamentului Trupelor Române din Transilvania. Pe Google l-am găsit și sub numele de Johann Boeriu von Polichna, iar viața lui este fabuloasă.

2. Printre puști, săbii, mitraliere și chiar ceva din zona artileriei există într-un colț au muzeului un mic pistol. În filme pare genul de pistol folosit de Sherlok Holmes, mic și feminin. Pentru specialiști este vorba despre un Browning model 1910. Ce-i interesant la el este că acest model de pistol este cel folosit în atentatul de la Sarajevo, care a dus la asasinarea arhiducelui Franz Ferdinand și, ulterior, la declanșarea Primului Război Mondial. Știu, găsiți poze și pe Google, dar e cu totul altceva să-l ai în față.

3. Nu în ultimul rând, mi s-a părut foarte interesant să pot vedea hărți și imagini folosite în timpul Bătăliei de la Sibiu din 1916. Trebuie să le vedeți cu proprii ochi pentru a înțelege amploarea luptelor. Eu atât vă zic, frontul începea undeva în zona Jina și ajungea până dincolo de Avrig, spre Porumbacu, în județul Sibiu. Puteți vedea chiar hărți în care se arată cum era apărat orașul Sibiu, cu puncte de rezistență în ceea ce astăzi este bulevardul Vasile Milea sau bulevardul Coposu.

Fiecare muzeu are misterele lui, eu v-am povestit mai sus nici 10% din ce ascunde muzeul AFT. Cine e curios să afle singur, o va putea face doar după ce trec restricțiile impuse de pandemie din cauza cazurilor de coronavirus accesul fiind restricționat. Însă pe urmă oricine îl poate vizita, trebuie doar să spuneți la intrare că ați venit pentru muzeu. Faceți un bookmark că merită.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).