Sâmbătă,
25.09.2021
Cer Senin
Acum
16°C

Alegeri cu coronavirus. Între ”putem vorbi oare de alegeri corecte?” și ”procesul electoral nu este un factor activ al proliferării pandemiei”

Alegeri cu coronavirus. Între ”putem vorbi oare de alegeri corecte?” și ”procesul electoral nu este un factor activ al proliferării pandemiei”

Doi profesori universitari, un jurist cu funcția de ministru în CV și un expert în educație, vorbesc despre riscul de a avea alegeri parlamentare în plin val pandemic. Opiniile acestora sunt variate, iar în concluzie nu putem vorbi de o variantă sigură: e bine sau e rău că vom avea alegeri în 6 decembrie?

Silviu Nate: ”Un guvern are la dispoziție resursele și capacitatea de a organiza sau adapta alegerile parlamentare la contextul acestei pandemii”

Conf. univ. dr. Silviu Nate este responsabil al programului de licență ”Studii de Securitate” al Universității Lucian Blaga, Facultatea de Științe Socio-Umane și are expertiză în domeniul științelor politice, relațiilor internaționale și studiilor de securitate. El susține că există exemple de alegeri desfășurate în siguranță, chiar în timpul pandemiei de coronavirus și insistă că această situație ar trebui să dea de gândit politicienilor pentru a reface sisteul electoral, mizând mai mult pe votul electronic sau prin poștă. ”Pandemia generată de Coronavirus a problematizat procesele electorale din întreaga lume, însă, în mod ideal, amânarea alegerilor nu ar trebui să se producă fără angajarea unui act de echilibrare sensibil între imperativul democratic și constituția națională, de a organiza alegeri regulate, respectând în același timp ciclul legitimității politice și cerințele de sănătate publică. Spre exemplu, Coreea de Sud a demonstrat că poate fi un model pentru organizarea unui proces electoral de mare succes, protejând în același timp sănătatea populației sale.  Deciziile privind continuarea sau amânarea alegerilor pe fondul pandemiei au generat, pe parcursul acestui an, tensiuni între partidele de opoziție și guvernele mai multor țări. Există riscul ca una dintre taberele politice să forțeze reprogramarea alegerilor pentru a obține un avantaj electoral mai mare, căutând amânare spre un moment mai oportun, inițiativa neavând, în realitate, legătură cu posibilele riscuri de sănătate”, susține Silviu Nate.

Profesorul spune că inclusiv această temă a fost evaluată de către politicieni în funcție strict de interesul electoral. ”În România, efortul disperat al unor forțe politice din opoziție, de a influența amânarea alegerilor, reprezintă o consecință a deficitului electoral pe care aceste partide îl înregistrează, iar presiunea pentru remodelarea calendarului în propriul lor avantaj derivă din mize și calcule electorale meschine, în speranța cinică de a mai „cumpăra timp” și, eventual, a se zbate pentru recuperarea unui procent sau două. Pe de cealaltă parte, Guvernul Orban nu are motive politice de amânare a alegerilor situându-se pe un val de popularitate și simpatie publică care se încadrează în calendarul electoral actual.

În acest an nu mai este posibil să regândim sistemul de vot, însă criza pandemică oferă oportunitatea unică pentru o reformă electorală, în cadrul căreia mecanismele participative să poată fi realizate prin instrumente de facilitare, prelungirea perioadei de vot sau mijloace digitale. Desigur, votul prin corespondență sau votul prin intermediul platformelor digitale este susceptibil fraudei, însă pentru luna decembrie a acestui an, personal, cred că un guvern are la dispoziție resursele și capacitatea de a organiza sau adapta alegerile parlamentare la contextul acestei pandemii, respectând calendarul și principiul democratic, așa cum sunt deja stabilite prin lege”, susține Silviu Nate.

Gavril Dejeu: Procesul electoral nu este un factor activ al declanșării sau proliferării pandemiei

Juristul Gavril Dejeu explică faptul că din acest punct alegerile nu mai pot fi amânate. În plus, spune el, alegerile nu ar trebui să fie un factor de răspândire al virusului, atâta timp cât se vor păstra normele de securitate sanitară. ”Constituțional, alegerile parlamentare pot fi amânate cu cel mult trei luni de la data expirării mandatului parlamentului sau, în caz de instituire a stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgență, de la data expirării acestora (art.63 și 93). Oportunitatea amânării alegerilor este discutată cu raportare la pandemia de coronavirus. De la declanșare și până acum, aceasta a evoluat peste tot crescător, inclusiv la noi. Nu se întrevede posibilitatea de ameliorare sau stopare într-un interval de timp compatibil cu termenii unei amânări. Prezumtiv deci, în caz de amânare, condițiile pot fi mai grele. O ipotetică derută în organizarea și desfășurarea alegerilor în condiții mai grele ar putea induce perturbări în derularea demersului democratic”; spune Dejeu.

Fostul ministru de Interne pledează pentru organizarea acestor alegeri acum, făr nicio urmă de îndoială. ”Procesul electoral nu este  - după cum ne-au demonstrat alegerile locale – un factor activ al declanșării sau proliferării pandemiei. Măsurile organizatorice la îndemâna guvernului ( distanțarea, protecția, înlăuntrul ca și înafara secțiilor) sunt mai bine gestionate decât  în viața obișnuită de relație colectivă. Argumentele mai sus expuse pledează pentru ținerea alegerilor la termen”, spune Gavril Dejeu.

Bogdan Gheorghiță: Anul 2020 este o nouă piatră unghiulară în privința comunicării politice

Prodecanul Facultății de Științe Socio-Umane a ULBS, lector univ. dr. Bogdan Gheorghiță, vorbește despre o campanie electorală mutată de coronavirus în online. ”Datorită creșterii cazurilor de infectare cu noul coronavirus, campania electorală pentru alegerile parlamentare de anul acesta se va desfășura, cel mai probabil, preponderent online. Acest fapt este, pe de o parte, o provocare pentru actorii politici și pentru cetățeni, dar, pe de altă parte, este o oportunitate pentru confruntarea cu modalitatea în care vom interacționa unii cu alții în viitorul apropiat, prin intermediul noilor tehnologii. Acest fapt reprezintă o provocare pentru că, după anul 2000, când în România și-au făcut simțită prezența comunicatorii profesioniști în politică, anul 2020 este o nouă piatră unghiulară în privința comunicării politice. Social media a reprezentat și până acum un vector de transmitere a mesajului politic, folosit deopotrivă pentru ușurința cu care se poate disemina instantaneu, la nivel de masă informația, dar și pentru costul redus implicat. La acest moment însă, datorită situației pandemice și în contextul dezvoltării acestui vector de comunicare, am putea afirma că Facebook, Instagram, YouTube sau Twitter reprezintă centrul de greutate în transmiterea mesajelor politice în campanie”, susține cadrul didactic universitar.

Bogdan Gheorghiță insistă pe faptul că aceste alegeri va aduce, pe lângă ineditul situației sanitare, un nou tip de comunicare politică. ”Campania electorală desfășurată preponderent online în 2020 va fi, cu siguranță o provocare și o oportunitate. Putem să câștigăm beneficiile unui vector de transmitere a mesajelor politice, poate cel mai puternic de până acum, sau putem să ne pierdem în negura unui viitor greu de prezis, în care vom fi un pericol unii pentru alții. Responsabilitatea actorilor politici este esențială în acest context. Dar și discernământul cetățenilor trebuie să fie greutatea așezată pe celălalt taler al balanței”, spune Bogdan Gheorghiță.

Am înlocuit arcurile și săgețile trecutului cu stilouri și cuvinte, tocmai pentru a tranșa fără pierderi de vieți omenești împărțirea resurselor de care dispunem. Doar că azi pare că îmbrățișăm mai ușor, la umbra telefoanelor sau tabletelor, o perspectivă în care suntem dispuși să nu le iertăm nimic adversarilor noștri, să fim intransigenți, să nu fim critici cu propriile noastre idei. Ca în războaiele din vechime... nu mai luăm prizonieri. Nu e nevoie atâta timp cât știm sigur că avem dreptate în orice privință, în orice moment” – Lector univ. dr. Bogdan Gheorghiță.

Radu Szekely: Problema nu este ziua alegerilor, ci săptămânile care o vor precede

Expertul în educație Radu Szekely spune că pe lângă întrebarea dacă e oportun să avem acum alegeri parlamentare, în plină pandemie, mai este o dilemă: cât de legitime vor fi aceste alegeri, atâta timp cât practic nu vom avea o campanie electorală și este de așteptat ca prezența la vot să fie extrem de mică. ”Problema nu este, după părerea mea, ziua alegerilor, ci săptămânile care o vor precede. Campania electorală presupune comunicarea cu votanții, posibilitatea ca aceștia să participe la dezbateri, să se informeze, să poată vota în cunoștință de cauză. Mi se pare că riscul organizării alegerilor în plină pandemie nu este doar sanitar, ci și unul legat de legitimizarea rezultatelor votului. Dacă nu se face o campanie electorală reală, informativă, ci totul se limitează la canalele de televiziune controlate sau la bulele noastre proprii din social media, putem vorbi oare de alegeri corecte? Plus că participarea va fi probabil foarte mică, ceea ce ridică iar probleme de legitimitate, iar guvernanților le va fi greu sa spună “de ce nu ați mers la vot?”, în condițiile în care tot discursul este despre evitarea oricărui contact ne-necesar. Vom accepta ușor rezultatele unor alegeri unde prezența ar fi 25-35% dacă aceste rezultate nu ne convin, sau vom da vina pe pandemie și începem iar să cerem alegeri anticipate? Astea sunt o parte din dilemele mele. La care se mai adaugă aceea că habar nu am dacă în primăvară situația ar fi alta, și că aș prefera să terminam cât mai repede cu lupta asta electorală și să ne apucam de treabă”, susține Radu Szekely.

 

Vizualizari: 1511

Alin Bratu

de Alin Bratu

Politic
Telefon:
0745 590 991

alin[at]turnulsfatului.ro

Comentarii

0 comentarii

Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus