Duminică,
01.08.2021
Ceata
Acum
18°C

Cum se curăță Cibinul de gunoaie la Sibiu. Și cum se curăță Someșul la Cluj-Napoca

Cum se curăță Cibinul de gunoaie la Sibiu. Și cum se curăță Someșul la Cluj-Napoca

Proiectul de amplasare a unui sistem de oprire și curățire a gunoaielor de pe râul Cibin, adoptat de Consiliul local Sibiu, este un demers care are nevoie de pregătiri, arată funcționarii Primăriei Sibiu. În Cluj-Napoca, un astfel de sistem este funcțional de patru ani, fiind amenajat în decurs de aproximativ zece luni.

Cei 17 consilieri locali din partea PNL și FDGR – printre care și cei doi viceprimari, Corina Bokor și Alexandru Dumbravă – sunt semnatarii celui mai recent proiect inițiat și adoptat de membrii deliberativului local (și nu inițiat de executivul local). ”Se aprobă amenajarea unui sistem de oprire și curățire a gunoaielor de pe râul Cibin pe raza municipiului Sibiu”, se arată în hotărârea adoptată în după-amiaza zilei de joi. Hotărâre care, însă, nu este încă în vigoare. ”Prezenta hotărâre intră în vigoare numai după exprimarea acordului în sensul celor prevăzute la art. 1 de către Administrația națională Apele Române – Administrația bazinală de apă Olt”, se arată la articolului doi al hotărârii adoptată în unanimitate de Consiliul local Sibiu.

Ca urmare a inițiativei celor 15 consilieri locali și a celor doi viceprimari, aparatul de specialitate din cadrul Primăriei Sibiu a redactat un raport în care arată că ”propunerea înaintată de grupul de consilieri locali PNL și FDGR este complementară obiectivelor instituției noastre privind punerea în valoare a malurilor râului Cibin” (este vorba de pistele pentru biciclete, proiect aprobat de Consiliul Local Sibiu din noiembrie 2018).

În mai multe zone, malurile Cibinului sunt acoperite de cantități impresionante de gunoaie

Doar că amenajarea unui astfel de sistem este un demers mai complex, descriu reprezentanții Primăriei Sibiu. ”Astfel de amenajări se găsesc și pe alte râuri, unde și-au dovedit eficiența în diminuarea nivelului de poluare cu obiecte plutitoare de mari sau mici dimensiuni. Întrucât soluția propusă de grupul de consilieri presupune o lucrare construită pe ape sau care are legătură cu apele, considerăm că se impune consultarea, în prealabil, a autorității de gospodărire a apelor în vederea stabilirii necesității emiterii avizului de amplasament, a avizului de gospodărire a apelor și autorizații de gospodărire”, semnează directorul tehnic al Primăriei, Ciprian Rațiu.

Munca pe care trebuie să o desfășoare reprezentanții Primăriei Sibiu în relația cu alte instituții nu se oprește aici, se mai arată în raportul citat. ”În măsura în care autoritatea de gospodărire a apelor va considera că lucrarea se încadrează în situațiile prevăzute la art. 48 sau 54 din Legea nr. 107 / 1996 (articole în care sunt descrise tipurile de lucrări permise în zona apelor și categoriile care au nevoie de aviz ori doar de notificarea gestionarului apei – n.r.) se impune consultarea autorității pentru protecția mediului în vederea stabilirii dacă proiectul propus se supune sau nu procedurii de evaluare a impactului asupra mediului”, se mai arată în raportul respectiv.

Document care, prin urmare, sfătuia ca adoptarea hotărârii privind sistemul de curățire a Cibinului să mai aștepte. ”În acest context considerăm că este necesară consultarea în prealabil a autorităților de specialitate mai sus menționate, iar în baza deciziilor comunicate de acestea să se finalizeze demersurile de adoptare a hotărârii de Consiliu local”.

Exemplul de pe Someșul Mic: în zece luni și cu nici 300.000 de lei

”Mulțumesc pe această cale pentru deschiderea sa și domnului viceprimar al municipiului Cluj Napoca, Dan Ștefan Tarcea, cu care am purtat discuții de documentare pentru acest proiect de baraj plutitor, care este deja funcțional pe Someș”, arăta consilierul local Adrian Bibu, pe pagina sa de Facebook, la anunțarea proiectului în discuție.

Am verificat, prin urmare, modul în care s-a realizat un astfel de sistem la Cluj. Unde, pe 20 septembrie 2016, Primăria Cluj-Napoca a încheiat un protocol de colaborare cu Administrația Bazinală Someș – Tisa. Prin acel protocol ”municipiul Cluj-Napoca se obligă să finanțeze proiectarea și execuția unui baraj plutitor în amonte de podul de pe bulevardul 1 decembrie 1918, în zona ștrand Sun, precum și să colecteze și să valorifice deșeurile plutitoare (PET-uri, deșeuri etc)”.

În aceeași toamnă din 2016, Primăria din Cluj-Napoca a lansat o procedură de atribuire publică pentru proiectarea unui ”sistem de colectare plutitori pe râul Someșul Mic în municipiul Cluj-Napoca”. Lucrarea a fost atribuită în noiembrie 2016 unei firme din Oradea (Rono Aqua SRL), care pentru 42.500 de lei, fără TVA, a livrat proiectul tehnic și a obținut avizele și acordurile necesare. În decembrie 2016, pe baza documentației elaborată de Rono Aqua SRL, Consiliul local Cluj-Napoca adopta o hotărâre pentru adoptarea indicatorilor tehnico-economici ai investiției (estimați la 236.000 de lei, fără TVA).

În februarie 2017, Primăria Cluj-Napoca a încheiat prin achiziție directă un contract de 215.376 de lei, fără TVA, cu o firmă din oraș (Energo Line SRL), pentru realizarea efectivă a sistemului de colectare a deșeurilor care pluteau pe suprafața Someșului Mic. În prima lună din vara aceluiași an 2017, stăvilarul intra în faza de recepție a lucrărilor. ”Sistemul de colectare de deșeuri plutitoare a fost supus unei etape de teste și îmbunătățiri, fiind o premieră în țara noastră.  Deșeurile astfel colectate sunt preluate periodic de primărie prin compania de salubritate. Amenajarea include iluminat cu panouri foto-voltaice și cameră de supraveghere alimentată de asemenea cu energie solară”, anunțau cei de la Transilvania Reporter.

La Cluj-Napoca, sistemul a fost pus în funcțiune în vara anului 2017. Sursa foto: Transilvania Reporter

În luna iulie a anului 2019, sistemul a fost înlocuit: cel vechi nu a rezistat presiunii și ” a fost spart de plutitorii mari care veneau pe Someș din amonte: canapele, dulapuri, cotețe de animale de dimensiuni mici, frigidere etc”, anunța Primăria din Cluj-Napoca.

Noul baraj plutitor este, de fapt, ”o țeavă corugată din polietilenă de înaltă densitate”. ”Este formată din țevi structurate cu pereți dubli, peretele interior este neted și cel exterior profilat, acoperit cu un înveliș din prelată rezistentă la presiune, schimbări climatice și intemperii”, detaliau reprezentanții administrației locale din Cluj-Napoca.

Sistemul din Cluj-Napoca a fost reparat în vara lui 2019

Consultă aici proiectul de hotărâre adoptat de CL Sibiu, precum și raportul de specialitate care îl însoțește

Traian Deleanu

de Traian Deleanu

Investigații, Administrație
Telefon:
0740 039 148
E-mail: traian[at]turnulsfatului.ro

Comentarii

6 comentarii

Bula

Acum 3 luni

Citi cocolari stau in Sibiu si citi la Cluj ?
Raspunde

Sibian SB

Acum 3 luni

Si uite asa iar ajungem la dna Fodor.....
Raspunde

Piticu pr

Acum 3 luni

Ei sigur, autorul articolului a cercetat informatiile? la 3 km in amonte in Floresti, malurile somesului sunt la fel de jegoase ca si pe Cibin....imaginile sunt doar mult PR.
Raspunde

BON

Acum 3 luni

De ce oare la Cluj-Napoca se pot face unele lucruri mai repede şi mai eficient, iar la Sibiu NU...?
Raspunde

Cezar

Acum 3 luni

La noi nu se poate, că e vorba de comisioanele celor din primărie. Mai mult, pentru ca un asemenea sistem să fie fezabil la Sibiu ar trebui deviat cursul Cibinului pentru a nu mai trece prin Turnișor, unde anumiți concetățeni fac ce fac. Și oricum, Clujul e la 100 de ani avans față de Sibiu.
Raspunde

John Doe

Acum 3 luni

Dacă cei din Cluj au făcut proiectul în 10 luni cu 300mii lei, "experții" din primăria Sibiu îl vor face în 20 luni, cu 600mii lei... Fodor ați votat, Fodor primiți...
Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus