Modul în care statele au reacționat la pandemia de coronavirus a fost mai mult o acțiune mimetică, decizii luate unii după alții, o încercare disperată de a întrezări lumina într-o beznă totală. Guvernanții români au fost pur și simplu teleghidați în această perioadă de guvernele statelor mai puternice din Uniune. Ce a făcut Germania, am cam făcut și noi. Nu de alta, dar același lucru se întâmpla și în Franța, Italia ori Spania. Că i-am zis stare de alertă și nu „coprifuoco” așa cum e în Italia, că am dat legi pe bază de culori, verde, galben, roșu, iar alții în funcție de numere, că la unii s-a aplicat regional, iar la alții național, ideea a fost cam aceeași peste tot. Dacă unii au dat decizii mai relaxate, iar alții mai aspre a ținut mai mult de conjuncturi electorale și mai puțin de capacitățile ATI-urilor. Însă gradul de similitudine a ținut până la un nivel.
Dacă, la nivel legislativ, măsurile au fost similare în statele UE, când vine vorba de implementare, s-a văzut de la o poștă unde e neamțul, francezul, italianul și unde e românul.
Felul în care instituțiile statului au relaționat cu cetățeanul în această perioadă nu putea fi altfel decât obișnuința din ultimii zeci de ani. Cel mai recent exemplu: Instituția Prefectului din Sibiu. După ce rata de incidență a scăzut la nivelul municipiului, s-a transmis un nou set de legi după care cetățenii să-și ducă viața. Dar pentru că dispozițiile nu erau clare, aflăm că e vineri la prânz, iar juriștii au plecat deja acasă și nimeni nu poate oferi explicații. Prefectul a rupt și el ușa, iar telefonul decontat din banii de la stat sună degeaba. Sunt terasele deschise vinerea până la 20, ori ba? O întrebare simplă, lăsată în aer. ”Aparatul de stat” e deja în week-end.
Duminică aflăm încă o dată că se schimbă regulile. Din nou, ceață. „Având în vedere că astăzi, 25.04.2021 rata de incidență înregistrată la nivelul Municipiului Sibiu este de 3.29/1000 de locuitori, începând de astăzi nu se mai aplică măsurile de prevenire și combatere a răspândirii virusului SARS CoV-2 aplicate pentru depășirea pragului de incidență de 4/1000 de locuitori. Începând de astăzi rămân în vigoare doar măsurile aferente pragului de incidență de peste 3/1000 de locuitori. Acestea pot fi consultarea în Hotărârea nr. 37 a CJSU Sibiu”, zice comunicatul.
Puricați, oameni buni, internetul și căutați hotărârea 37. Și citiți-o ca pe Tatăl Nostru, să vedeți care e incidența, cam pe la ce articol suntem noi și de acolo să apreciem fiecare. Și dacă ceva nu bate, luați la lins Monitorul Oficial, proștilor! În loc să-i spui omului exact ce ai decis, îl trimiți să zburde prin comunicate și hotărâri emise de niște oameni care nici măcar ei nu înțeleg și nu pot oferi explicații. Și, evident, că nu e prima oară câd se întâmplă asta.
Ce-au făcut Germania, Franța, Spania, Italia atunci când au dat legi noi sau au revenit la altele mai vechi? Au explicat. Au venit în fața oamenilor și au spus concret ce se schimbă. De la primul până la ultimul punct. Ca la proști, dacă vreți. În definitiv, care e motivul pentru care uriașa masă de oameni plătește uriașul aparat de stat? Să stabilească un set de reguli și norme pentru binele comun. Iar apoi să aibă grijă că acestea sunt înțelese și respectate, pentru că scopul nu e acela de a strânge bani din amenzile date crâșmarilor care închid la 21, ci acela de a trăi sănătoși cât mai mult timp, împreună.
Ce ar fi fost dacă pandemia nu ar fi fost decât gripă sezonieră, locală, extrem de agresivă? Închipuiți-vă asta pentru câteva secunde. S-ar fi pus problema vreunei carantine? Magazine închise? Școală online? Ar fi venit prefectul la ceas de seară să anunțe că, pentru sănătatea noastră, decide să închidă restaurantele? Da, tipul care rupe ușa prefecturii la ora 13. S-ar fi spus că a fost ghinion, unii trăiesc, alții mai și mor. Așa e viața. Așa cum e viața în România de obicei.
Așa cum se întâmplă de 30 de ani cu principalele cauze de mortalitate din România. În condițiile în care 60% dintre români mor din cauza bolilor cardiovasculare, finanțarea pentru aceste boli a fost tot timpul sub 5% din bugetul pe sănătate. A tot spus-o Victor Costache, unul dintre foștii miniștri ai Sănătății din ultimii ani. În 2019, în județul Sibiu, au decedat 2.365 de oameni în urma bolilor aparatului circulator. 2.365 dintr-un total de 4.680 de decese. 50,52%. Iar pentru operațiile unor copii se fac colete publice pentru că sistemul a anunțat că s-au terminat banii. Dar ce contează, până la urmă, morții cu morții, viii cu viii.
În 2019, 1.864 de români au murit în urma accidentelor de circulație. 39.669 au fost răniți. Într-un singur an. În tot acest timp, nu s-a luat nici măcar decizia de a face marcajul mai vizibil pe timpul nopții. Ca să nu vorbesc de drumuri modernizate sau, Doamne-ferește, autostrăzi.
Faptul că autoritățile au luat, în ultimul an, măsuri împotriva virusului SARS CoV-2, un pericol real care a dus și la decesul a 945 de sibieni până astăzi, s-a datorat contextului internațional și european. Deci bogdaproste că e pandemie și nu epidemie, că era vai de noi.
Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).
Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi
Tag-uri: covid , pandemie , comunicat , prefectura
Vizualizari: 7602
Ultimele comentarii
Acum 1 oră
Verzii?
Acum 1 oră
Un român
Acum 1 oră
Xman
Acum 1 oră
Q
Acum 1 oră
Till Eulenspiegel