Duminică,
13.06.2021
Parțial Noros
Acum
17°C

Trei râuri de munte din Sibiu vor fi betonate și îndiguite. ”Susțin că soluțiile verzi sunt mai dăunătoare decât betonul”

Trei râuri de munte din Sibiu vor fi betonate și îndiguite. ”Susțin că soluțiile verzi sunt mai dăunătoare decât betonul”

Lucrări de îndiguire și betonare estimate la 1,8 milioane de euro urmează să fie executate pe trei râuri de munte din județul Sibiu pentru a reduce riscul de inundații. Lucrările au primit acordul de mediu, în ciuda opoziției mai multor organizații de mediu. Acestea au atacat autorizarea lucrărilor, invocând încălcarea legislației și având la îndemână un exemplu mai prietenos cu mediul și chiar și mai ieftin pentru protejare împotriva inundațiilor.

Mai bine de 97.000 de mp din albiile râurilor Sebeș, Cârțișoara și Porumbacu din județul Sibiu, râuri care izvorăsc din munte, urmează să fie regularizate printr-o serie de lucrări de îndiguire și amenajare de gabioane, cu rolul de a limita pericolul inundațiilor. Proiectul, inițiat de Administrația Națională a Apelor Române a primit acordul de mediu luna trecută, eliberat de Agenția de Protecție a Mediului Sibiu sub numărul SB02 din 16 aprilie 2021. Emiterea acestui acord este contestată de mai multe organizații precum World Wildlife Fund For Nature România, Asociația ”Ivan Patzaichin – Mila 23”, Fundația Greenpeace Central Eastern Europe România sau Fundația DALA. Aceasta din urmă, de altfel, chiar are în derulare un proiect prin care - cu ajutorul tehnologiilor moderne de scanare și design – sunt elaborate scenariile cele mai potrivite pentru implementarea unor ”soluții verzi”, care exclud intruzivele metode de regularizare cu diguri sau gabioane.

Proiectul

”Amenajarea complexă a afluenților Oltului de pe rama nordică a munților Făgăraș cu potențial de risc la inundații din viituri rapide” se numește proiectul inițiat de Apele Române prin Administrația bazinală Olt.

Realizat cu scopul de a atrage fonduri europene în vederea finanțării lucrărilor de protejare împotriva inundațiilor, proiectul elaborat la cererea autorităților române prevede, însă, implementarea unor soluții ”clasice”: consolidări de maluri, praguri de fund, îndiguiri etc. În total, 1,79 de milioane de euro ar urma investite în astfel de lucrări care ar transforma cursul sinuos al râurilor în ape regularizate. Aceste intervenții urmează a fi realizate în zona localităților amenajate pe cursul aceste ape, ape a căror calitate este deja alterată de punerea în funcțiune a trei microhidrocentale, precum și de lucrările care au avut deja loc în albiile râurilor Porumbacu și Cârțișoara în cursul anului trecut.

După ce în albiile râurilor de munte au fost realizate, deja, excavații, autoritățile vin cu propunerea de a betona și îndigui malurile în vederea protejării împotriva inundațiilor. În imagine, râul Cârțișoara, după lucrările efectuate aici în vara lui 2020. Sursa foto: Fundația Dala

Soluțiile propuse de autoritățile române intră în contradicție cu legislația națională și europeană în domeniu și cu practicile abordate de țările care urmăresc implementarea unor soluții care să nu deterioreze și mai mult calitatea apei, arată organizațiile de mediu care contestă soluțiile propuse. ”Proiectul are în vedere o amplă alterare hidromorfologică a trei corpuri de apă. Agenția de Protecție a Mediului Sibiu a încălcat rezoluțiile Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii, în care Ministerul Mediului este membru și care reprezintă forul suprem mondial în materie de protecție a naturii, având în vedere și faptul că proiectul de regularizare a râurilor este situat într-o arie naturală protejată”, se arată în plângerea prealabilă semnată zilele trecute de șapte organizații de mediu.

Acestea semnalează faptul că lucrările de amenajare a gabioanelor (acele coșuri din plasă de sârmă umplute cu pietre) implică inclusiv lucrări de defrișare a unor arbori al căror rol este tocmai cel de protecție împotriva inundațiilor și de menținere a biodiversității locale.  

Betoanele, mai ecologice decât variantele ”verzi”

Raportul de impact asupra mediului pentru soluția propusă de Apele Române a fost elaborat în luna ianuarie 2020 de către EPMC Consulting SRL, din Cluj-Napoca, în urma unor dezbateri care au început din martie 2019. Pe baza acestui raport au emis cei de la APM Sibiu acordul de mediu.

În termeni tehnici, raportul de mediu elaborat pentru acest proiect indică faptul că soluțiile verzi generează ”un impact pe termen mediu și lung pentru habitatul piscicol”, pe când îndiguirile și alte intervenții din această categorie ar avea doar un ”impact limitat și pe termen scurt pentru habitatul piscicol”.

Regularizările realizate prin îmdiguiri sunt considerate soluții mai prietenoase cu mediul decât variantele ”verzi” de amenajare a cursurilor de apă

O astfel de concluzie nu este acceptabilă pentru organizațiile de mediu. ”Nu poate fi justificată concluzia conform căreia o variantă verde este mai nocivă decât una care prevede lucrări ce utilizează betoane și alte construcții structurale dure, la o scară semnificativă”, se arată în plângerea prealabilă.

Document în care este criticată și lipsa dezbaterii publice reale pe acest subiect, precum și faptul că sunt ignorate tocmai recomandările de la nivel european în ceea ce privește acest tip de intervenții. ”În Raportul Special nr. 25/2018 al Curții de Conturi Europene, în ceea ce privește analiza Directivei privind Inundațiile se reține că s-au realizat progrese în evaluarea riscurilor, însă este nevoie de ameliorări în ceea ce privește planificarea și punerea în aplicare. În raport (pct. 70) se subliniază că printre proiectele examinate în România au fost unele în care acțiunile împotriva inundațiilor nu erau conforme cu Directiva-Cadru privind Apa: «În România, autoritățile intenționau să utilizeze beton și piatră pentru a consolida o porțiune de 6 km din malul unui râu, fără a lua în considerare soluții de infrastructura verde»”, citează organizațiile de mediu.

Acțiunea împotriva acordului de mediu emis de Agenția de Protecție a Mediului Sibiu este semnată de Fundația DALA, Fundația Greenpeace CEE România, WWF România, Asociația Peisagiștilor din România – AsoP, Asociatia „Ivan Patzaichin - Mila 23”, Asociația Fly Fishing Club Sibiu și Asociația Pescarilor Sportivi Aqua Crisius.

Exemplul Cârțișoara

Calitatea apelor râului Cârțișoara este deja afectată de punerea în funcțiune a unei microhidrocentrale de 1,6MW. ”Totodată, pe sectorul cursului de apă situat între localitățile Cârțișoara și Cârța în prezent funcționează o amenajare piscicolă și două unități de exploatare a agregatelor minerale din luncă”, mai semnalează cei de la EMPG Consulting.

Râul Cârțișoara. Sursa foto: Fundația DALA

Iar prin lucrările propuse de Apele Române, pe râul Cârțișoara urmează să fie aduse 38.305 mc de pământ pentru umpluturi, iar pentru fundațiile necesare gabioanelor ar urma turnați 3.060 de mc de beton. În gabioanele cu diferite dimensiuni vor fi aduse peste 8.700 de mc de umpluturi, printre alte lucrări propuse, precum o serie de excavări în albia râului. Digurile și consolidările de maluri pe râul Cârțișoara ar urma efectuate pe o lungime de patru kilometri într-un termen estimat la 15 luni.

”În vederea apărării împotriva inundaţiilor a intravilanelor localităţilor Cârţişoara şi Cârţa s-au proiectat diguri în lungime totală de L = 1.650 m (1.365 m în Cârţişoara şi 285 m în Cârţa). Cu acelaşi rol de apărare împotriva inundaţiilor sunt şi supraînălţările de maluri practicate pe râul Seaca pe 240 m şi respectiv pe râul Cârţişoara pe 210 m. Pentru consolidarea terasamentelor de la aceste supraînălţări s-au folosit consolidări de mal în secţiune tip cu coşuri de gabioane, cu dimensiunile 2x1x3 m, 1,5x1,0x3 m, 1x1x3 m aşezate pe o saltea de gabioane cu grosimea de 0,30 m, fundată sub cota talvegului proiectat. Consolidările de mal au o lungime totală de 2.277 ml, în secţiune coşuri de gabioane”, Raportul de mediu elaborat de EPMC Consulting SRL

Dar tocmai la Cârțișoara, din 2010, a fost demarat de către Fundația Dala, din Sibiu, proiectul CUCA – Centrul Cultural Cârțișoara. Inițial, proiectul a urmărit restaurarea unor case de lemn abandonate, după care a evoluat înspre protejarea și conservarea ecosistemelor locale. Din 2013, Fundația Dala a început o serie de acțiuni de monitorizare și cercetări pe teren care au drept scop monitorizarea râului Cârțișoara și impactul pe care acesta îl are asupra comunei cu același nume. Inclusiv posibilele inundații care pot apărea în zonele construite din apropierea râului.

Iar pentru a reduce pericolul acestor inundații, cei de la Fundația Dala au venit cu abordări ”inovative și verzi”. Aceste abordări au la bază inclusiv o cercetare istorică a modificării peisajului de la construirea Transfăgărășanului și până în prezent. Totodată, corpul de apă Cârțișoara și afluenții său au fost scanate cu metode avansate, astfel încât a fost creată o machetă digitală a terenului. Variantă prin care au putut fi identificate punctele sensibile ale zonei în condițiile unor viituri rapide. Puncte sensibile pentru care au fost elaborate ”soluții non-invazive care au în centru conceptul de «re-naturare» a râului pentru diminuarea efectelor inundațiilor și viiturilor rapide din localitatea Cârțișoara”.

”Soluțiile noastre sunt opuse variantelor convenționale de sistematizare prin îndiguiri, construcții de baraje din beton, pe care le considerăm extrem de nocive, ireversibile și cu daune majore asupra ecosistemelor locale și a comunității locale”, arată Ovidiu Daneș, președintele Fundației Dala. El arată că a luat legătura și cu societăți din afara țării, specializate în implementarea de soluții verzi pentru protejarea împotriva inundațiilor. Iar costul lucrărilor ”verzi” (de tipul Land Art și Landscape Engineering) propuse pentru zonele vizate acum de Apele Române ar fi de câteva ori mici decât costurile generate de clasicele îndiguiri și regularizări care au primit acordul de mediu luna trecută.

Consultă aici:

Raportul privind impactul asupra mediului realizat pentru proiectul de regularizare a celor trei râuri de munte din județul Sibiu

Plângerea prealabilă redactată de organizațiile de mediu împotriva Acordului de mediu emis de Agenția de Protecție a Mediului Sibiu

Traian Deleanu

de Traian Deleanu

Investigații
Telefon:
0740 039 148
E-mail: traian[at]turnulsfatului.ro

Comentarii

6 comentarii

Burebista Sângiorzan

Acum 2 săptămâni

Singurul popor din lume care isi distruge tot ce e natural! Popor de bacterii nevertebrate, nici nu e de mirare ca am stat capra toata istoria la toate imperiile si dupa strigam ca vai, cat de puri suntem!
Raspunde

Che

Acum 2 săptămâni

Domnu’ reporter spune dom-le verde n fata ca mai trebuie furați niște bani din buget și ca altfel nu se poate !!! DOAR TURNÂND BETOANE ....
Raspunde

Aci Duțu

Acum 2 săptămâni

voi, ăștia roșii, numai la furtișaguri vă gândiți
Raspunde

Geo

Acum 2 săptămâni

Este vorba de cel mai mare abuz din acesta tara, finantarea din bani europeni a incalcarii legislatiei europene, mai exact a Directivei Cadru privind Apa.
Raspunde

Ion

Acum 2 săptămâni

Amar de aceasta minunată și bogată țara, ajunsă să fie condusă, furată și batjocorită întâi și întâi și oamenii ei și mai apoi și mai zdravăn de cei de aiurea !
Raspunde

Shtima

Acum 2 săptămâni

Nu se vor opri din distrus nici cand nu vor mai avea ce sa mai distruga! https://www.romaniacurata.ro/asculta-canalul-este-magic/
Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus