Mai bine pușcărie, decât carantină: 15 cetățeni prinși cu documente false referitoare la Covid-19 pe Aeroportul din Sibiu

De la intrarea în vigoare a certificatelor digitale Covid-19 utilizabile pentru călătoriile în UE, polițiștii de frontieră de pe Aeroportul internațional Sibiu au descoperit 15 cetățeni care au prezentat documente suspecte de a fi false ori falsificate. 

Scopul celor care folosesc certificate digitale falsificate la intrarea în țară prin punctul de frontieră din Aeroportul internațional Sibiu este acela de a nu intra în carantina de 14 zile, instituită de Direcția de Sănătate Publică pentru cei care vin din zonele roșii și nu sunt vaccinați. O treime din cei prinși la Sibiu cu documente false sunt cetățeni străini. ”Cu ocazia efectuării controlului privind trecerea frontierei de stat a României, la nivelul Sectorului Poliție de Frontieră Aeroport Sibiu au fost identificați 15 cetățeni (zece cetățeni români și cinci cetățeni de altă naționalitate) care au prezentat documente asupra cărora există suspiciuni că sunt false/falsificate, documente care atestă faptul că au fost vaccinați anti-Covid-19 sau că anterior au fost infectați cu virusul SARS-CoV-2. În prezent, în cazurile mai sus menționate se efectuează cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de uz de fals și complicitate la fals material în înscrisuri oficiale”, răspuns polițiștii de frontieră din cadrul aeroportului sibian la solicitarea Turnul Sfatului. Aceștia verifică autenticitatea și valabilitatea certificatelor digitale Covid-19 începând cu intrarea în vigoare a acestora, din 1 iulie 2021. ”Triajul epidemiologic în punctul de trecere a frontierei se realizează de către reprezentanții Direcției de Sănătate Publică”.

Polițiștii de frontieră au amplasat afișe în spațiile utilizate de călători, prin care atrag atenția asupra faptului că falsul și uzul de fals reprezintă infracțiuni. ”Informăm cetățenii cu privire la faptul că falsul în declarații și uzul de fals constituie infracțiune și se poate pedepsi cu închisoare de până la trei ani”, mai arată polițiștii în răspunsul transmis Turnul Sfatului.

”Un fenomen”

În urmă cu două zile, secretarul de stat Raed Arafat declara la Digi24 că utilizarea certificatelor digitale false a devenit un fenomen. ”La intrarea în țară, sunt persoane care îndrăznesc să se prezinte la DSP-uri și la frontieră documente false. Deja sunt mai multe dosare penale întocmite de poliție unor oameni care au prezentat documente false de vaccinare sau de trecere prin boală sau de testare. Acest lucru este extrem de grav pentru că oamenii ăștia vin din zone roșii chiar. Când vii în țară și ești în stare să prezinți chiar un document fals înseamnă că nu te interesează nimic, înseamnă că tu vii și ești dispus să răspândești boala, să răspândești totul, că nu te interesează”, declara Arafat, potrivit Digi24.ro.

La nivel național, până la începutul acestei luni, polițiștii de frontieră au descoperit 69 de români care au încercat să se reîntoarcă în țară folosind certificate false ori falsificate. ” Cei mai mulți dintre cetățenii care au încercat să scape de carantină au intrat în țară prin punctele de trecere a frontierei de la Aeroportul «Henri Coandă» sau prin cele din Iași, Sibiu sau Cluj”, citau jurnaliștii de la Europa Liberă din datele furnizate de Inspectorarul General al Poliției de Frontieră.

Extrase din Codul Penal

Articolul 326, Falsul în declarații

Declararea necorespunzătoare a adevărului, făcută unei persoane dintre cele prevăzute în art. 175 sau unei unități în care aceasta își desfășoară activitatea în vederea producerii unei consecințe juridice, pentru sine sau pentru altul, atunci când, potrivit legii ori împrejurărilor, declarația făcută servește la producerea acelei consecințe, se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.

Articolul 323, Uzul de fals

Folosirea unui înscris oficial ori sub semnătură privată, cunoscând că este fals, în vederea producerii unei consecințe juridice, se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă, când înscrisul este oficial, și cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă, când înscrisul este sub semnătură privată.

Foto: arhiva TS