Marţi,
24.05.2022
Acum
0°C

Ce valoare au deșeurile aruncate de sibieni și cum putem plăti mai puțin pentru gunoi

Ce valoare au deșeurile aruncate de sibieni și cum putem plăti mai puțin pentru gunoi

Cifrele pe ultimii doi ani arată că în municipiul Sibiu cu cât colectăm deșeurile mai corect, cu atât se întorc mai mulți bani în oraș, și plătim mai puțin din buzunarul nostru, al cetățenilor. Deși impresia multor oameni este că plătim bani ca să ne ia cineva deșeurile de acasă și să le ducă la groapa de gunoi, ori că ne chinuim degeaba să le punem separat pentru că angajații Soma oricum le amestecă în mașinile lor, în realitate situația este cât se poate de diferită.

În primul rând haideți să vedem de ce Soma plătește sume importante pentru deșeurile care nu se pot recicla și chiar poate rămâne fără contractul de salubrizare dacă amestecă deșeurile colectate separat de cetățeni.

”Obligațiile principale ale operatorului Soma sunt colectarea și transportul deșeurilor pe cele cinci fracții. Trebuie să meargă cu mașini separate pe fiecare fracție: plastic-metal, hârtie-carton, sticlă, biodegradabil și rezidual. Nu are voie să încalce aceste prevederi contractuale, în sensul în care să fie amestecate aceste fracții, cum ar fi ca la rezidual să se pună fracție de plastic-metal sau alte fracții. Încălcarea acestor obligații poate să ducă până la rezilierea contractului. Țintele care sunt propuse pentru anul 2021 sunt 60% din cantitatea colectată de operator trebuie să fie deșeuri care pot fi valorificate. În cazul în care, din cantitatea totală de deșeuri colectate această țintă nu este atinsă de către Soma, tot ce nu poate fi valorificat și ajunge la depozitul de deșeuri de la Cristian, este taxat suplimentar companiei de către fondul de mediu. Pentru fiecare tonă în plus ei vor plăti o penalitate de depozitare, respectiv 80 de lei pe tonă. Această valoare nu se reflectă în ce plătește cetățeanul ci plătesc ei, direct, ca și penalitate la fondul de mediu. Din acest motiv putem concluziona că interesul lor, inclusiv contractual, dar și financiar, este de a colecta cât mai bine și mai corect deșeurile de la cetățean”, explică Afrodita Grama, consilier juridic ADI Eco Sibiu.

ADI Eco reprezintă Asociația de Dezvoltare Intercomunitară ECO Sibiu, este formată din 63 de Unități Administrativ Teritoriale din județul Sibiu (U.A.T.), plus Consiliul Județean, și are rolul de a îmbunătăţi calitatea serviciului de salubrizare în județul Sibiu precum și atingerea şi respectarea standardelor europene privind protecţia mediului înconjurător.

Responsabilitatea aici este împărțită pentru că și primăriile au obligația de informa, educa sau chiar de împinge de la spate cetățeanul să colecteze separat. Altfel primăriile sunt penalizate la rândul lor și plătesc bani de la bugetul local, adică tot de la cetățeni. În egală măsură, primăriile pot amenda asociațiile de proprietari sau cetățenii care nu colectează corect.

”Pe de altă parte, dacă cetățeanul nu colectează selectiv, trebuie să avem în vedere și faptul că această cantitate suplimentară se reflectă la UAT-uri (primării n.r.). O dată penalitatea este pentru operatorul de salubritate care plătește cei 80 de lei pe tonă către fondul de mediu, dar este și o penalitate la UAT-uri pentru că nu încurajează și nu fac suficiente campanii de informare astfel încât cetățenii să colecteze selectiv. Această penalizare de 50 de lei pe tonă către UAT-uri înseamnă, de fapt, că în momentul în care primăria respectivă plătește către Administrația Fondului de Mediu această penalizare, practic ia bani alocați din bugetul local și în loc să asfalteze drumuri sau să construiască grădinițe plătește bani la fondul de mediu”, mai spune Afrodita Grama, consilier juridic ADI Eco Sibiu.

Mai departe, odată adunate de la oameni și duse la stația de sortare, deșeurile au în continuare o valoare dacă se pot recicla. Cealaltă parte se adună de la cetățeni, care achită banii la primărie. După colectarea și sortarea corectă a deșeurilor, acestea se trimit către firme specializate din țară care le reciclează - adică le folosesc ca materie primă pentru producerea de noi ambalaje și plătesc pentru achiziția deșeurilor sortate corect.

La aceste sume, obținute de la reciclatorii finali, se adaugă banii pe care ADI Eco îi primește de la organizațiile care urmăresc reciclarea ambalajelor folosite de producători. Puși la un loc, din acești bani se plătesc parțial facturile emise de Soma pentru serviciile de colectare, transport și sortare deșeuri. Restul costurilor pentru serviciile de salubrizare se adună de la cetățeni, care achită banii la primărie.

”În urma valorificării deșeurilor și întregului proces de colectare selectivă se obțin două categorii de venituri: veniturile care provin din valorificarea deșeurilor de ambalaje și costul net de la OIREP. OIREP este denumirea generică dată organizației de transfer de responsabilitate cu care avem încheiate contracte. Ca să vă dau niște exemple, avem contracte cu Green Point Management și Clean Recycling, printre altele. Aceste venituri se încasează la ADI Eco și din aceste venituri se acoperă 40% din sortare și 50% din colectarea deșeurile reciclabile. Pentru omul de rând e greu să simtă în taxa pe care el o plătește pentru gunoi. ADI Eco suportă 50% din contravaloarea facturilor pentru colectarea deșeurilor reciclabile și 40% din prețul sortării deșeurilor reciclabile. Pe înțelesul tuturor, operatorul de salubrizare emite o factură pentru colectare și o factură pentru sortare a deșeurilor reciclabile. Din contravaloarea facturii respective pentru colectare, 50% o încasează de la primărie și 50% de la ADI Eco. De ce se întâmplă asta? Pentru că din cantitatea totală de deșeuri pe care o colectează mai puțin de jumătate este deșeu de ambalaj, plătit de ”OIREP”-urile de la care am pornit. Ce se facturează la ADI Eco se preconizează că se acoperă din banii pe care îi încasăm de la OIREP-uri și din banii obținuți din valorificare”, detaliază Simona Țeposu, directorul economic al ADI Eco Sibiu.

Ceea ce este numit generic ”OIREP” reprezintă o organizație ce implementează răspunderea extinsă a producătorului, adică vine în ajutorul operatorilor economici care au obligația de a raporta cantitățile de ambalaje utilizate și de a recicla și valorifica deșeurile de ambalaje până la țintele minime prevăzute în lege. Un operator economic poate transfera responsabilitatea către o organizație de tip OIREP care preia responsabilitatea pentru deșeuri de ambalaje și mai departe reciclare.

”Soma facturează colectare și sortare reciclabil, unde intră toată cantitatea de deșeuri colectate în pubelă, containerul sau iglu-ul galben, albastru, verde etc. Dar banii care ne vin nouă de la OIREP-uri sunt doar aferente cantității de ambalaj, nu pentru tot reciclabilul. Altfel spus, nu pentru orice se pune în pubela galbenă. O anumită pungă, spre exemplu, trebuie s-o arunci în pubela galbenă, ca să nu ajungă la groapa de gunoi, dar valoarea ei este egală cu zero. Dimpotrivă, ea reprezintă un cost, nu se obțin bani pe ea”, mai spune Simona Țeposu.

Ținta întregului sistem de colectare și reciclare, transpusă prin legislația europeană și națională, este ca deșeurile de la populație să nu mai fie depozitate în groapa de gunoi și să fie reciclate. Adică să ajungem și noi la nivelul țărilor din Europa de Vest în privința gestionării deșeurilor. În acest sens Soma are dreptul de a refuza ridicarea deșeurilor de la cetățenii care nu sortează corect.

Mai departe, am căutat un exemplu concret și am întrebat cât din cantitatea totală de deșeuri plastic-metal care s-a strâns în Sibiu anul trecut a fost valorificată, adică s-a putut vinde mai departe către reciclatori finali ca materie brută. Datele sunt surprinzătoare și ele arată de ce trebuie să punem deșeurile corect.

”În cursul anului 2020, din Zona 1 Sibiu, care cuprinde municipiul Sibiu și localitățile aferente, pe fracția plastic-metal s-au colectat aproape 5.000 de tone, din care valorificat ca ambalaj, deci care sunt purtătoare de valoare în piață, sunt 1.873 de tone. Restul, aproximativ 1.900 de tone sunt deșeuri care merg la incinerat. Pentru incinerarea lor operatorul stației, Soma în acest caz, plătește din buzunarul propriu. Banii obținuți din plasticul valorificat ajung la ADI Eco și cu ei se plătește acea parte de 50% din factura de colectare și 40% din factura de sortare. Asta se întâmplă din anul în curs”, ne lămurește Dan Isaicu, consilier economist la ADI Eco Sibiu.

Costul incinerării unei tone de deșeuri este 50 lei, la care se mai adaugă și prețul transportului.

”Știm că mecanismul din spate poate părea dificil de înțeles la prima vedere, pentru că sunt mulți actori implicați (primăriile, respectiv ADI Eco, OIREP-urile, Soma etc), însă pentru noi, e important ca cetățenii să înțeleagă că banii obținuți din reciclare se întorc înapoi în comunitate (prin intermediul ADI Eco, care încasează banii și care mai departe plătește parțial facturile emise de noi pentru serviciile de colectare, transport și sortare). Cu cât cantitatea de reciclabil colectată de către sibieni este mai mare, cu atât veniturile obținute cresc și se resimt ca beneficii către populație, prin scăderea taxei de salubrizare”, spune Ionuț Rusu, directorul Soma Sibiu.

În concluzie, nu tot ce punem în pubele, chiar și pe fracții, are o valoare și poate fi monetizat. Însă cu cât cantitatea colectată corect este mai mare, cu atât se strâng mai mulți bani din care se achită facturile emise de operatorul de salubrizare, iar primăriile scapă de penalizări, achitate tot din banii noștri, ai cetățenilor.

Urmăriți-ne pe Instagram / Facebook / YouTube

Vizualizari: 1954

Comentarii

4 comentarii

Ecologu

Acum 7 luni

Da' când puneți garanția aia pe recipientele de plastic, sticla si metal, ca să nu mai plătim Soma să le colecteze și recicleze si Adieco să ne omoare cu strategiile?
Raspunde

Ecologu

Acum 7 luni

Da' garanția pe recipientele de plastic, sticlă și metal ca să nu mai plătim Soma să ridice, transporte, sorteze și să plătească amenzi și Adieco să ne omoare cu strategiile, când o implementați? Și să nu spuneți că asta ține de parlament, pt că toți ați fost aleși politic și faceți parte din partide bine reprezentate si remunerate!
Raspunde

Cetatean

Acum 7 luni

la Sibiu se recicleaza (in special la case) de ani de zile in proportie foarte mare. Drept recompensa am primit o scumpire total nejustificata intre 50 si 300%! La Bucuresti (si multe alte orase) reciclarea tinde spre zero iar taxa e substantial mai mica decat la Sibiu. Trag concluzia ca la Sibiu se sifoneaza banii mai abitir ca la Buc. de vreme ce nici nu se pune problema subventiei pt gunoi.
Raspunde

S

Acum 7 luni

Adevaratii si principalii vinovati sunt majoritatea cetatenilor (90-95%) care refuza sistematic sa sorteze gunoiul aruncat, iar autoritatile (ADI ECO, UAT-urile, GUVERNUL, PARLAMEMTUL) sunt in complicitate cu cetatenii. Solutia e una, e simpla: SANCTIUNEA care sa fie si APLICATA.
Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus