Din Sibiu până în Turcia: Cum ajunge o conservă aruncată la Sibiu să străbată țara, apoi să traverseze Marea Neagră pentru a fi reciclată

Pentru că am auzit adesea în Sibiu expresia: ”Nu are rost să arunc gunoiul selectiv pentru că oricum se amestecă pe urmă” am mers direct la sursă ca să aflu concret ce se întâmplă cu una din fracțiile de deșeuri pe care mulți o aruncăm la gunoi menajer, fără să îi dăm nicio șansă să fie reciclată. Am luat cazul fracției de metal și am aflat că de la coșul de gunoi până să ajungă să primească o nouă viață (să fie reciclată) este un traseu de mii de kilometri și presupune mai multe procese tehnologice complicate.

În Sibiu, colectăm gunoiul separat pe cinci fracții: plastic/metal, hârtie/carton, sticlă, deșeuri biodegradabile și deșeuri reziduale. Metalul, de exemplu, îl punem în recipientele de culoare galbenă. Dacă astăzi cumperi o conservă din supermarket, este recomandat (chiar obligatoriu, zice legea) ca după ce mănânci conținutul ei, să o clătești cu apă și să o arunci în pubela galbenă din curte, ori în clopul galben de lângă bloc, adică în recipientele dedicate deșeurilor din plastic/metal.

De aici, operatorul de salubrizare ridică deșeurile colectate selectiv și le duce la stația de sortare de lângă Sibiu (mai exact, din Rusciori) unde este extras magnetic metalul, cu ajutorul unor magneți puternici. Metalul este apoi preluat de pe o bandă și strâns separat.

Videoclip realizat de Sibiul Verde

Tot metalul colectat astfel este balotat și transportat la un intermediar care doar asta face: ia manual fiecare conservă în parte, o curăță și o pregătește pentru a o preda unui exportator.

”Asta se întâmplă pentru că populația, în general, nu curăță conservele de carne, le aruncă așa cum sunt după ce au terminat de mâncat. De aceea nu le vrea nimeni, este foarte greu să găsești un sortator, cum am găsit noi o firmă din Ploiești. Firma respectivă curăță conservele, scoate plasticul de pe ele (dacă au), apoi sunt trimise la Constanța sau la Galați, unde urcă pe un vapor. Vaporul merge și descarcă la combinatul siderurgic Colakoglu de lângă Istanbul. Aici conservele trec printr-un nou proces de sortare și curățare și abia acum, la final, pot fi reciclate, topite și turnate în produse noi. În concluzie, ca să poți să reciclezi metalul aruncat la Sibiu îți trebuie un colector (în cazul de față, Soma SRL), un sortator (în cazul nostru, tot Soma), doi intermediari: unul să-l curețe, altul să-l exporte și al cincilea să-l topească și să-i dea o nouă viață”, a explicat Dan Isaicu, consilier economic în cadrul Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Eco Sibiu.

Toate aceste procese tehnologice costă bani, motiv pentru care prețul oferit pe metalul adus la reciclare este foarte mic.

”Anul trecut, din tot județul Sibiu, s-au reciclat 210 tone de metal. Au fost două transporturi spre Turcia. Pentru aceste cantități, conform tarifelor practicate pe piață, s-a încasat suma medie de 13 lei pe tonă. Concret, am încasat pe aceste cantități suma de 2.836,71 de lei pe toată durata anului 2021”, mai spune Dan Isaicu.

Situația descrisă mai sus nu este unică pentru Sibiu, ci similară cu se întâmplă în toată țara pentru că în România nu mai există niciun reciclator final de metal.

”Realitatea este că în ultimul an nu se mai reciclează ambalajul de fier în România. Nu mai există niciun reciclator final pe piață. Foarte mare atenție, nu vorbim de aluminiu sau alte metale, ci fier. Conservele de carne, pe care le-am folosit ca exemplu, sunt din tablă și tabla nu se mai reciclează în România. Acest metal, cum v-am arătat, ajunge să fie reciclat în Turcia”, concluzionează specialistul Adi Eco Sibiu.

Cealaltă fracție pe care o aruncăm în recipientele galbene - fracția de plastic - strânsă de la populația din Sibiu ajunge la o firmă specializată în reciclare din Tg. Mureș sau la o altă firmă din Buzău. Deci deșeurile din plastic, colectate corect, pot fi reciclate în țară. Banii încasați diferă în funcție de momentul anului, tariful pe piața națională și internațională și de cantitatea de deșeuri. Contează foarte mult și ce fel de plastic se vinde către firma reciclatoare finală: plasticul tip PET se poate recicla ușor, însă materiile compozite, precum tăvița în care se află puiul cumpărat din supermarket, sunt mult mai greu de reciclat sau chiar imposibil în unele cazuri.

Important de menționat este și faptul că în cursul anului 2020, din zona 1 Sibiu, care cuprinde municipiul Sibiu și localitățile aferente, s-au colectat în jur de 5000 de tone de deșeuri care aparțin fracției de plastic-metal. Dintre acestea s-au valorificat ca ambalaj (adică sunt purtătoare de valoare în piață și au putut fi vândute mai departe către reciclatori finali) 1873 de tone. Restul au fost deșeuri valorificate energetic, care s-au dus la incinerat.

Acesta este scenariul unei conserve din metal fericite, care primește o nouă viață. Chiar dacă financiar valoarea acesteia nu este mare, există satisfacția de a proteja mediul înconjurător.

Scenariul nefericit, pe care mulți dintre noi îl alegem atunci când aruncăm conservele în pubela neagră (cea destinată deșeurilor reziduale), este trimiterea ei direct la groapa de gunoi din Cristian, fără nicio șansă de a fi reciclată. Îngropată în pământ, îi ia aproximativ 50 de ani pentru a se descompune.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).