Sâmbătă,
28.05.2022
Acum
0°C

Poate fi vizat Sibiul de arme atomice într-un război Rusia - NATO? ”Cu cât este mai mare probabilitatea, (...) cu atât se vor lua măsuri mai credibile de contracarare”

Poate fi vizat Sibiul de arme atomice într-un război Rusia - NATO?  ”Cu cât este mai mare probabilitatea, (...) cu atât se vor lua măsuri mai credibile de contracarare”

De câteva luni pagina externă a ziarelor e plină de relatări legate de posibila invadare a Ucrainei de către Rusia. Negocieri, analize, declarații, proiecții, scenarii.

Pentru a înțelege situația, l-am rugat pe expertul în probleme de securitate, Hari Bucur-Marcu să ne traducă în termeni ”civili” ce se întâmplă de fapt în estul României și cum poate afecta asta chiar Sibiul, ținând cont că orașul nostru găzduiește a Corpul Multinațional Sud-Est al NATO.

Hari Bucur-Marcu, stabilit în Săliște, a fost responsabil în perioada 1990 – 2003, în aspecte esențiale ale reformei Armatei României, cu deosebire în relația cu NATO, și a lucrat în structurile Alianței că șef de secție învățământ și instrucție.

A publicat cărți și articole pe subiecte din domeniu, oferind expertiză internațională. Este cavaler al Ordinului Național "Pentru merit", că recunoaștere a contribuției sale la integrarea României în NATO.

Ofițer de aviație și fost șef al Serviciului Strategii de Apărare la Statul Major General, deține titlul de doctor în științe militare, obținut în 2001 la Academia de Înalte Studii Militare.

De ce se discută atât, în ultima perioadă, despre un eventual conflict Rusia – Ucraina?

Cum bine se știe, conflictul dintre Rusia și Ucraina datează din 2014, de când Rusia a anexat Peninsula Crimeea și a inițiat războiul civil din Estul Ucrainei, cu scopul evident pe hartă de a uni terestru Crimeea de Patria Mamă Rusia. De atunci, de câte ori se pare că Ucraina ar fi pregătită să inițieze o ofensivă în Est, prin care să recucerească teritoriile ce sunt controlate în prezent de separatiștii pro-ruși, de atâtea ori Rusia face manevre imediat dincolo de granița de stat ruso-ucraineană, aduce forțe suplimentare și dă toate semnalele că este gata să intervină militar, pe teritoriul Ucrainei, în favoarea separatiștilor. Astfel încât nici prin gând să nu îi treacă cuiva că Ucraina ar putea avea vreodată o operație militară de succes, pentru redobândirea controlului central asupra regiunii separatiste.

Ce se întâmplă în ultima perioadă este că Rusia a adus trupe la graniță și a efectuat manevre sau exerciții cu scopul evident de amenințare cu forța armată, chiar înainte ca Ucraina să fi făcut vreo pregătire de ofensivă, în regiunea sa de est. Ceea ce ar putea indica unul sau mai multe lucruri.

Ar indica faptul că Moscova a ajuns la concluzia că este posibilă o intervenție militară a sa în Ucraina, pentru realizarea de fapt a coridorului terestru care să lege Patria Mamă Rusia de Crimeea (care este în continuare un element geografic de valoare strategică pentru întreaga regiune lărgită a Mării Negre). Posibilitate dată de comportamentul șovăielnic și lipsit de credibilitate al Administrației americane Biden, în materia securității regionale și mondiale, cum bine s-a văzut în cazul retragerii din Afghanistan, dar și de scandalul ținut sub preș al finanțării fiului actualului președinte american de către un magnat ucrainean (ceea ce ar presupune ca tatăl să fie reticent în a lua măsuri favorabile Ucrainei, care ar putea fi interpretate ca dobândire de influență, prin fiu).

Dar la fel de bine ar indica faptul că Moscova e dispusă să iște un conflict armat cu Ucraina, doar ca să facă irealizabil orice proiect de integrare a Ucrainei în Vest, prin NATO și prin Uniunea Europeană, în condițiile în care se știe că aceste două cluburi de state occidentale nu primesc noi membri cu probleme conflictuale nesoluționate.

Diferența dintre aceste două ipoteze de lucru este vizibilă cu ochiul liber, dar soluțiile sunt aproape identice: o agresiune militară rusă pe teritoriul Ucrainei suverane și independente.

Și mai sunt și alte ipoteze, toate ducând spre aceeași concluzie tip avertisment: nicio schimbare de statut internațional al Ucrainei nu se poate întâmpla decât cu voia Moscovei. Altfel, mergem la război!

”Este extrem de profitabil pentru Rusia ca ea să fie percepută capabilă și dornică să folosească argumentul militar, pentru promovarea propriilor obiective și interese în regiunile care o înconjoară nemijlocit (...)

Vestea bună este că toată lumea o crede, așa că Moscova nici nu trebuie să facă vreo intervenție militară efectivă în Ucraina, ori în Transnistria, sau în oricare altă zonă cu conflicte înghețate de pe vremea destrămării Uniunii Sovietice. E suficient să amenințe”.

Sursa foto: Facebook / Hari Bucur Marcu

Cât de profitabilă este discuția despre o posibilă confruntare militară pentru Rusia?

Rusia deja profită pe deplin de viciile arhitecturii europene de securitate, care nu a inclus și mijloacele de gestionare și soluționare a conflictelor locale. De aceea avem conflicte înghețate, în fostul spațiu sovietic, la patru-cinci decenii de funcționare a aranjamentelor de securitate europeană, edificate inițial prin Actul final de la Helsinki. Ca moștenitoare a Uniunii Sovietice, Federația Rusă și-a impus fără efort o zonă de exclusivitate strategică ce include toate aceste conflicte locale înghețate (adică nerezolvate vreodată), deși geografic ele sunt pe continentul Europa și ar fi trebuit să intre sub responsabilitatea tuturor semnatarilor Actului final. Ba chiar, în două cazuri, Rusia a intervenit cu armele, în favoarea uneia dintre părțile în conflict, care parte nu a fost niciodată noul stat independent și suveran, rezultat din destrămarea Uniunii Sovietice. Și nu întâmplător, aceste două intervenții armate au vizat Georgia și Ucraina, exact în momentele în care Occidentul părea dispus să ia în considerare o eventuală integrare a fiecăreia dintre ele în Alianță, respectiv în Uniune.

Ce vreau să zic cu această incursiune istorică în comportamentul Moscovei? Vreau să răspund la întrebarea dumneavoastră: este extrem de profitabil pentru Rusia ca ea să fie percepută capabilă și dornică să folosească argumentul militar, pentru promovarea propriilor obiective și interese în regiunile care o înconjoară nemijlocit. Simultan cu descurajarea oricărei intervenții din afară, mai ales dinspre Occident.

Vestea bună este că toată lumea o crede, așa că Moscova nici nu trebuie să facă vreo intervenție militară efectivă în Ucraina, ori în Transnistria, sau în oricare altă zonă cu conflicte înghețate de pe vremea destrămării Uniunii Sovietice. E suficient să amenințe.

”Argumentul de putere militară este singurul de care mai dispune Rusia, ca mare putere”

Cui îi folosește o stare de tensiune în estul ”blocului NATO”? Îi poate folosi noii administrații americane care își poate etala diplomația externă, poate folosi statelor europene care pot justifica fondurile alocate apărării?

„Blocul NATO” nu mai există de când nu mai există sistemul mondial bipolar, de blocuri militare opuse, adică din 1991 încoace. În mod politic corect, în NATO se vorbește despre un „flanc estic” și nu despre „frontul de est”, tocmai ca să nu rezulte nici măcar semantic vreo intenție ofensivă, agresivă din partea Alianței, îndreptată împotriva statelor din Europa de Est, mai ales Belarus și Rusia.

Cu aceste precizări, starea de tensiune este localizată exclusiv în spațiul fostului conglomerat de state sovietice, în afara dar și în interiorul Federației Ruse. Iar conducerea politică a acestei federații a ales, fără originalitate sau fără să fie o inovație, să externalizeze tensiunile acestea, ca și când ele s-ar datora unui inamic agresiv, care ar fi Occidentul în întregul său. Iar sursa comportamentului agresiv ar fi democrația de tip occidental, care permite în primul rând corupția. Asta este retorica dar și modul de gândire al Moscovei.

În context, Moscova instrumentează cu mijloacele cibernetice și ale spionajului diferite intrigi și imixtiuni în sistemele democratice occidentale, mai ales asupra Americii, cu scopul de a dovedi propriului ei public că are dreptate, când zice că democrația occidentală nu e un model de urmat, ci este o sursă de pericole. Ca dovadă, zic ei, iată cum și-au ales americanii ultimii doi președinți, ce scandaluri au ei pe tema libertăților democratice, cum nu pot ei să își pună ordine în familiile lor, d-apoi în administrațiile lor, așa că nicio șansă ca americanii să fie purtătorii de drapel al democrației și să vină în ajutorul rușilor care vor schimbarea în bine a lucrurilor în patria lor.

Cum ziceam, retorica asta este dublată de un comportament agresiv militar rusesc. De altfel, argumentul de putere militară este singurul de care mai dispune Rusia, ca mare putere, în condițiile în care economic și diplomatic se situează la un nivel asemănător altor state producătoare de petrol și gaze. Ceea ce face ca europenii mai ales să perceapă acest comportament ca putând oricând să devieze spre agresiune militară cu scopuri limitate. De unde și toate măsurile de descurajare pe care NATO le-a luat și le ia în zonă, mai ales în Polonia și România.

Ce ar însemna pentru România un posibil conflict militar în est?

România este vecină de graniță cu zone de conflict militar încă de la începutul democrației sale. Adică, de 30 de ani încoace. A fost inițial conflictul din Republica Moldova, apoi cel din Fosta Iugoslavia, iar acum suntem vecini cu Ucraina, care găzduiește un război civil și o pierdere de teritoriu, ambele pe bază de intervenție hibridă a Moscovei, unde componenta militară nu a fost spectaculoasă, dar a existat întotdeauna amenințarea explicită a Kremlinului că un conflict militar în care este implicată Federația Rusă poate degenera oricând într-unul nuclear. Nu unul generalizat, din acela care să ducă la dispariția vieții pe planetă, ci doar unul cu lovituri nucleare tactice, care să suplinească orice eventuală deficiență de putere militară convențională. Deci, un conflict militar în care ar fi implicată direct Federația Rusă ar însemna pentru România o amenințare directă și strategică, față de care nu există răspuns independent, ci doar de alianță, ori cel puțin de coaliție de voință, care să includă neapărat leadership-ul american.

”Un război între Rusia și NATO nu s-ar isca decât la inițiativa Rusiei și ar duce cu siguranță la învingerea ei”

Credeți, din punctul dumneavoastră de vedere, că va fi vreodată Ucraina parte a NATO?

Câtă vreme nu se va schimba viziunea strategică a Moscovei asupra Occidentului, este de așteptat ca Rusia să facă totul, inclusiv războiul, pentru a împiedica aderarea Ucrainei la NATO.

Ce înseamnă <război> în acest secol, în Europa, între NATO și Rusia? V-ați aștepta la o luptă clasică, așa cum a fost în al Doilea Război Mondial, la câteva lovituri nucleare sau la o luptă hibridă în care nimeni să nu-și asume practic mare lucru?

Vorbim despre război fără ghilimele. Adică, despre o confruntare armată. Este puțin probabil ca să asistăm la un război între Rusia și NATO, din simplul motiv că niciun general, nici măcar unul condiționat ideologic, nu se sinucide prin declanșarea unui război în care nu are nicio șansă de victorie. Adică, un război între Rusia și NATO nu s-ar isca decât la inițiativa Rusiei și ar duce cu siguranță la învingerea ei, indiferent de forma pe care ar lua-o operațiunile militare de pe câmpurile de luptă. Câmpuri care se vor situa în toate cele cinci medii (terestru, maritim, aerian, cosmic și cibernetic). De mai mulți ani, militarii ruși cochetează cu ideea unei confruntări tactice cu arme nucleare, care ar putea avea loc în Arctica, iar NATO ia tot de atunci măsuri ca așa ceva să nu se întâmple. Măsuri de descurajare, mai ales, dar și de asigurare a unei victorii chiar în condițiile preferate de ruși.

Ce înseamnă pentru Sibiu stabilirea aici a Corpului Multinațional Sud-Est (HQ MNC-SE) al NATO?

Sibiu a fost ales ca garnizoană/sediu al Comandamentului Corpului Multinațional Sud-Est mai ales datorită proximității aeroportului din Sibiu cu terenul de instrucție extins de la Cincu. Acesta a fost argumentul militar cel mai serios. Dacă vă gândiți că Sibiu devine astfel „țintă” a armelor de distrugere în masă, ce ar viza instalațiile NATO de aici, nu este cazul. Cu cât este mai mare probabilitatea ca un asemenea comandament să devină țintă pentru rachete intercontinentale, să zicem, cu atât se vor lua măsuri mai credibile de contracarare a unei asemenea amenințări.

Dar nu este mai puțin adevărat că au fost și alte argumente istorice, culturale și mai ales de civilizație occidentală, care au cântărit serios în alegerea Sibiului ca sediu al MNC-SE. Adică, înființarea acestui comandament la Sibiu este o continuitate de tradiție, de prestigiu și de compatibilitate civilizațională între localnici și noii sosiți.

Urmăriți-ne pe Instagram / Facebook / YouTube

Alin Bratu

de Alin Bratu

Politic
Telefon:
0745 590 991

alin[at]turnulsfatului.ro

Comentarii

11 comentarii

Petre

Acum 5 luni

Se vor lua masuri de contracarare?Asta este pentru a linisti populatia!Asemenea masuri nu exista si vor fi pierderi din randul populatiei sibiene nevinovate!Iarasi am pierdut am fost aburiti ca acest comandament aduce prosperitate in zona!
Raspunde

Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Dacă totuși doriți să citiți comentariul, click aici.

Codru

Acum 5 luni

Pai din moment ce am fost atat de prosti sa acceptam politica gropii de gunoi numita Bucuresti, sa acceptam sediu NATO aici... la ce va asteptati ? Suntem o tinta mare si clara pentru toate rachetele, nucleare sau nu. Am ajuns scut uman al globalistilor, practic... ne vor folosi (morti) ca motiv pentru escaladarea unui conflict... asta am ajuns sa fim. Scut uman pentru americani si toti fomistii de vestici, in incercarea de a cuceri Rusia, plina de resurse. Mai mari prosti ca noi, nu se poate...
Raspunde

Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Dacă totuși doriți să citiți comentariul, click aici.

George Soios

Acum 5 luni

Adica aveam noi nevoie de asa ceva ?.... aveam nevoie sa fim tinte a armelor nucleare ? Si voi chiar credeti povestile alea cu metodele de aparare credibile ?! Ce aparare ? daca vrea Rusia, China sau o putere sa iti arunce un focos nuclear, o vor face fara probleme. Nu e ca si cum pentru orice aparare de rahat, nu ar exista antidot. Armele nucleare au focoase false, si la o adica, pot arunca 5 deodata, locatii diferite, iti pot bruia radarele, distruge satelitii, inainte... etc etc. Ce facem noi... stam sa prindem armele nucleare primii, ca sa nu ajunga cumva in vest ? Ultimii ratati am ajuns... cu orasu nostru cu tot.
Raspunde

Ady2000

Acum 5 luni

”Un război între Rusia și NATO nu s-ar isca decât la inițiativa Rusiei și ar duce cu siguranță la învingerea ei” ...Invingerea Rusiei e posibila doar prin sinucidere in masa. Povesti de adormit copiii cu jumate de creier.
Raspunde

Kukuruku

Acum 5 luni

eh, inainte de'89, sau cel putin inainte de '69, am fi fost vizati de arme nucleare NATO, nimic nou. macar acum avem scutul ala.
Raspunde

Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Dacă totuși doriți să citiți comentariul, click aici.

Sibienii Scuturi Umane

Acum 5 luni

Sigur... vorbim de invingerea Rusiei, in timp ce construim tinte pentru rachetele nucleare rusesti. Foarte inteligent si non ofensiv. Suntem parte a globalismului si gata gata sa murim pentru asta, in orice moment, pe "flancul estic", pentru a apara navigatorii de yachturi din vest cu toate familiile lor, ca oamenii de rand nu sunt decat niste sclavi.
Raspunde

Till Eulenspiegel

Acum 5 luni

Specialistul Paulei: la o intrebare cu raspuns Da sau Nu,specialistul filozofeaza. ''Credeți, din punctul dumneavoastră de vedere, că va fi vreodată Ucraina parte a NATO? Câtă vreme nu se va schimba viziunea strategică a Moscovei asupra Occidentului, este de așteptat ca Rusia să facă totul, inclusiv războiul, pentru a împiedica aderarea Ucrainei la NATO.''
Raspunde

Sibiu, ombelico del mondo.

Acum 5 luni

Sunt ferm convins ca Raluca va pune o vorba buna la Putin si rusii nu vor ataca Sibiul.
Raspunde

Kramnik

Acum 4 luni

Churchill : Razboiul e o treaba prea serioasa pentru a fi lasata pe seama militarilor. Cand citesc ce ineptiii debiteaza omul asta , ma gandesc ca Churchill a avut mare dreptate. Cum poti sa fii 100 % sigur ca NATO va castiga un razboi (conventional) cu Rusia. Au fost alti conducatori mai inteligenti decat domnul asta, care au facut greseala asta (Carol al XII-lea. Napoleon , Hitler). Orice conflict conventional cu Rusia va duce foarte probabil la escaladare nucleara, unde, in prezent, Rusia are "Splendid first strike capabilities" prin rachetele hipersonice. Scutul de la Deveselul si alte capacitati "damage control" pe care le are NATO nu sunt capabile , in prezent, sa doboare rachetele hipersonice nucleare. Asta inseamna ca vom fi cuceriti de rusi ? Improbabil pentru dupa un razboi nuclear nu vr fi prea multi invingatori. Sibiul nu are o valoare strategica pentru Rusia ca sa fie atacat nuclear. Lumea prin Sibiu nu este incantata de acest comandament NATO din alte motive. Deranjanta pentru mine este exuberanta naiva(de lumea a treia )cu care autoritatile locale au primit acest comandament, explicabila prin sperantele juvenile ca acesti domni vor rezolva multiplele probleme ale Sibiului
Raspunde

Cocosila

Acum 4 luni

Adevarul este ca tovarasii care spun ca ne conduc, ar fi trebuit sa ne consulte si pe noi, cetatenii care-i platesc, daca suntem de acord cu politica externa facuta aiurea si daca ne convine ca Sibiul sa fie expus in halul in care este. Eu cred ca tovarasii de la butoane uita cine e poporul si ce vrea!
Raspunde

Max rasinareanul

Acum 4 luni

Un lucru e clar:la Deveselu-i sărăcie și trafic uman,la Kogălniceanu la fel (o fosta traducătoare se tot lupta sa arate mizeria ascunsa sub preș de autoritățile române).Oare la Sibiu ce va fi?

Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus