Joi,
28.03.2024
Cer Senin
Acum
9°C

Dinspre răsărit, nori negri, grei, amenințători

Dinspre răsărit, nori negri, grei, amenințători

N-au trecut nici 24 de ore de la eșecul dialogului asupra Ucrainei pentru ca Polonia și Ucraina să fie țintele unei virulente agresiuni cibernetice. În cancelariile euro-atlantice se așteaptă o potențială acțiune de destabilizare a Ucrainei inclusiv în plan teritorial, dincolo de Crimeea și Donbas. Sprijinul de apărare promis sau acordat Ucrainei cum și avertizările cu sancțiuni, nu sunt - cum se vede - de natură a tempera pornirile vădit agresive ale Rusiei.

Care pot fi cauzele și dedesubturile situației ajunse în acest stadiu critic?

Nu foarte diferite precum nici foarte departe de cauzele care au stat la baza celor două mari războaie : tendința de reașezare a forțelor în plan mondial. Actorii principali ai noului demers sunt China, Rusia și Turcia (în nume propriu cum și în avangarda mișcării islamiste). Vorbim acum numai de Rusia.

Istoria consemnează tendința hegemonică a Rusiei fundată pe întinderea teritorială, pe resursele umane și resursele materiale, tendință evidentă de la Petru Cel Mare încoace. Lenin și Stalin au mascat-o sub pulpana comunismului, cu rezultate notabile, prin înființarea URSS. Anii 1989-1991 au zduncinat-o dar  n-au îngenunchiat-o. Sub Putin, beneficiind de avantajele tehnice și informaționale moderne, Rusia a devenit una dintre forțele principale ale lumii alături de China și Statele Unite ale Americii și, de pe această poziție își arogă un nou rol, într-o nouă configurație a ordinii mondiale. Tendința de refacere a URSS este mai mult decât transparentă iar Ucraina este piesa forte în ecuație, care trebuie domesticită.

Pentru aceasta se invocă extinderea NATO spre răsărit și eventuala cooptare a Ucrainei și Georgiei în organizație drept pericole grave la adresa securității Rusiei. În realitate, nimeni nu este azi atât de nerealist încât să inițieze acțiuni de forță împotriva Rusiei cum o făcu odinioară Napoleon, sau mai apropiat, Hitler. Ar fi o adevărată sinucidere. Adevărul este că Rusia pretextează interese și influență dincolo de fruntariile sale, cu nesocotirea voinței suverane și a drepturilor altor popoare. De aici tragismul nu numai al Ucrainei.

Corespunde adevărului că istoricește, între cele două popoare a existat o strânsă legătură, dar nu totdeauna fundată pe egalitate și loialitate. Stalin și urmașii și-au bătut joc de Ucraina. Putin o face la fel. Reacția acesteia, mai cu seamă într-o lume politică care-și reclamă viguros libertatea și independența, este în totul de înțeles. Numai că Putin vrea să fie omul istoriei iar în fanatismul său nu vede obstacole de netrecut.

Totuși, perdeaua de apărare întinsă de NATO tendinței sale de re-expansiune a influenței spre Europa este un real motiv de preocupare și protestare. De aici, întorcând pagina, acuza de  intenții agresive, de amenințare la adresa securității Rusiei. Dar Rusia nu este amenințată nici de Ucraina nici de NATO. Din altă parte îi pot veni lui Putin insomniile.

Politica rusă din trecut, ca și cea actuală, fundată pe accentuat autoritarism statal este pe contrasens cu tendințele mondiale de promovare a libertății și drepturilor fundamentale ale omului. Ori în contextul zilei de azi și cu deosebire a celei de mâine, o astfel de politică este supusă la grele încercări. Generațiile tinere n-o digeră.  Tendința spre modernizare a politicii interne stârnește opoziția feroce a puternicului establishment conservator în frunte cu Putin. Nu numai informația, arma redutabilă a zilelor noastre, dar și exemplul exercițiului democratic de factură vestică subminează fundamentele autoritarismului statal. Iar apropierea molipsitoare a acestuia de fruntariile Rusiei este, pentru ei, o reală amenințare. De aceea NATO și democrația trebuie ținute la distanță de sfera de influență rusească.

O altă problemă a Rusiei este islamul. Câteva state din partea sud-estică a fostei URSS rămase în alianță, de fapt în continuare sub tutela Rusiei, sunt tot mai mult influențate de mișcarea islamică cuprinzând quasi totalitatea popoarelor arabe. Ea, această mișcare, se întinde din Maroc până în Pakistan și se manifestă pe două fronturi : independență, neatârnare și afirmare, dedublate de un ireductibil atașament  nu numai la credință dar și la mișcarea islamică. Este ca atare de așteptat – recent Kazahstanul făcu dovada – unei încercări de ieșire din rând.

Iată deci, în perspectivă nu prea îndepărtată, două pericole de esență civic-spirituală : democrația și islamul, care nu pot fi decât temporar ținute sub obroc, ambele erodând din interior eșafodajul conservatorismului rusesc. Stalin le-a răspuns brutal, prin împușcare. Putin le răspunde prin otrăvire sau intervenție „frățească”.

Numai că invadând Ucraina, în loc de câștig, Rusia s-ar încărca suplimentar cu două poveri care pot atârna greu asupra viitorului ei. Mișcarea de rezistență internă a unui popor de 40 de milioane, pe care occidentul se angajează să o susțină, poate resuscita și mișcarea civică din interiorul Rusiei. De altă parte, sancțiunile drastice  de natură economico-financiară, mult mai dure decât până acum, pot destabiliza mecanismul intern care îi asigură puterea. Nu în ultimul rând, umilirea brutală a unui mare popor ar pune în adevărata sa lumină imaginea despotismului desuet și agresiv, semnal de alarmă la nivel planetar pentru toate popoarele iubitoare de libertate și independență.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Comentarii

1 comentarii

Rasputin

Acum 2 ani

Corect, pina la un punct. Democratia nu este o amenintare pentru Putin. Rusii au avut un experiment esuat in anii 90 si s-au fript. In toata istoria ei , Rusia a fost condusa de lideri autoritari, democratia occidentala nu are viitor in Rusia. Vizavi de Islam , Putin a reluat diplomatia tarista de cointeresare a liderilor musulmani , corelata cu o oarecare toleranta religioasa.(vezi Cecenia) Nici un cuvant despre America. Ori SUA este esentiala in criza. De ce? Pentru ca vrea sa scoata castanele din foc cu mana altuia. Sanctiunile vor afecta , fara indoiala Rusia, dar in egala masura si Europa va fi afectata. SUA nu are relatii comerciale substantiale cu Rusia, isi poate permite sanctiuni, in schimb pentru Europa gazul rusesc si materiile prime din Rusia sunt esentiale, in mod deosebit pentru Germania.Inarmarea Ukrainei este o fantezie. Putin este un lider precaut-speculativ, nu va invada Ukraina, decat in cazul unor actiuni militare impotriva Donbass-ului sau daca contextul international ii permite o rezolvare fara riscuri militare substantiale. Putin nu doreste un nou Afghanistan! Dar intrebarea pe care rusii o pun are , totusi , o legitimitate. De ce are nevoie Ukraina de Nato. Oare Finlanda , neutra si azi, sau Austria nu sunt modele de urmat. Vizavi de istorie, daca suntem corecti pana la capat , Rusia a fost invadata in ultimii 400 de ani de vreo cinci ori(polonezii, Carol al XII-lea,Napoleon, Interventia straina din timpul razboiului civil, Hitler, fara sa-i numar pe tatari si turci), comparativ cu SUA , care are granite sigure. Oare chair asa de schizofrenici sa fie rusii de isi doresc o zona de siguranta la granitele lor. Sa fim atenti , noi deocamdata suntem la remorca Poloniei si Statelor baltice , desi nu avem nimica de castigat dintr-o atitudine agresiva fata de Rusia. Lucrurile se pot schimba in viitor. Aliantele pot disparea si atunci o sa ne aducem aminte de replica lui Molotov in 1947 data lui Petru Groza , care se plangea de conditiile dure ale pacii: "Ce ati cautat la Stalingrad?"
Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus