Vineri,
03.02.2023
Parțial Noros
Acum
1°C

Romeo Stoicescu, directorul AJVPS Sibiu: Dacă am reușit să facem ce am făcut până acum cu toată presiunea pusă pe noi, gândiți-vă ce am putea face dacă am fi liberi

Romeo Stoicescu, directorul AJVPS Sibiu: Dacă am reușit să facem ce am făcut până acum cu toată presiunea pusă pe noi, gândiți-vă ce am putea face dacă am fi liberi

În data de 8 aprilie, de la ora 17:00, este programată Adunarea Generală a membrilor pescari din Asociația Județeană a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Sibiu. Evenimentul are loc la Grand Hotel Dumbrava și în cadrul lui vor fi aleși delegații pescarilor care ulterior vor participa la Adunarea Generală a Asociației unde își vor stabili conducerea.

În ultimii aproape cinci ani director al AJVPS Sibiu a fost Romeo Stoicescu. Reporterul Turnul Sfatului a stat de vorbă cu el pentru a afla ce a făcut în acești ultimi ani și ce intenții are în viitor.

Se împlinesc patru ani și jumătate de când sunteți directorul Asociației Județene a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi. Înainte să vă întreb ce ați făcut în acest timp sunt curios de ce v-ați dorit acest job?

Nu am vrut eu neapărat să fiu director la AJVPS. Am cam alunecat spre funcția asta. Eram președintele Filialei Sibiu, am fost ales în Adunarea Generală și pentru că directorul de la vremea aceea a refuzat să lucreze cu noul Consiliu ales, a fost demis până la urmă și a trebuit să facă cineva un pas în față, să-și asume până la urmă. Pescarii au spus că trebuie cineva din rândul nostru, în care să avem încredere și care să muncească, să facă lucrurile așa cum a decis majoritatea. Eu m-am oferit.

V-ați oferit probabil în baza unui plan, poate să protejați apele, să uniți pescarii... care era acel plan?

Planurile mele în acel moment vizau îmbunătățirea activității asociației, partea care ține de performanța angajaților la locul de muncă. Avem oameni care lucrează de 20 de ani în asociație, poate și mai mult. Da, au o experiență, dar au și o rutină, lucrurile se schimbă tot timpul în jurul nostru și trebuie să ținem pasul cu vremurile. Am considerat că trebuia să intrăm în pas cu timpurile în care trăim, să scăpăm de mentalitatea comunistă. Aceasta este o direcție în care am vrut să mergem. În cea de-a doua direcție am vrut să gestionăm banii pentru natură și pentru membrii care cotizează. Scopul principal a fost să le arătăm membrilor că banii vin de la ei, nu de altundeva și sunt cheltuiți după cum decide majoritatea. Membrii trebuie să înțeleagă că ei sunt angajatorii în cadrul Asociației, nu se adresează unei agenții, unei administrații străină de ei. Noi suntem practic administrația lor, așa cum ei decid.

Bun. În cazul acesta un pescar din Țiglari, ori unul din Avrig, va veni către dvs. și va spune: Domnul Stoicescu, ce-ați făcut cu banii mei în ultimii patru ani și jumătate?

Foarte bine, în încurajez pe toți să facă asta. Vă pot da nenumărate exemple, sunt pescari care nu au așteptat patru ani și jumătate să vină să mă întrebe asta, sunt pescari care m-au întrebat după un an de zile ce am făcut cu banii. Majoritatea au fost mulțumiți când le-am explicat. Printre ei au fost și câțiva nemulțumiți, în condițiile în care suntem cu litigiile te cap, așa cum știu toți pescarii din Sibiu și nu numai. Cu toate frânele și piedicile puse de fosta conducere, respectivii pescari supărați au considerat că este oportun să bată palma cu fosta conducere și au reușit în felul acesta să rupă asociația în două. Din fericire, nu vorbim de două părți egale, dar o mică parte din ei militează pentru fosta asociație, fosta mentalitate, lucruri cu care noi nu suntem de acord. În condițiile acestea reușita noastră a fost și mai grea. Acum e timpul să-i întrebăm noi, ce au făcut ei în acești ani, totodată arătând negru pe alb rezultatele noastre.

Haideți s-o luăm punctual, pornind de la principalele aspecte care-i interesează pe pescari. Controale pe Olt am văzut că faceți, chiar zilele trecute am primit un comunicat de la Poliție cu prinderea a doi braconieri.

Controale pe malurile Oltului facem non stop. Dacă vorbim strict de plase, cred că avem cel puțin 30 scoase în acești ani, dacă facem referire și la cele mai mici, de câteva zeci de metri. Media este undeva la 500 de metri și cred că am scos undeva la vreo 20 de kilometri de plase în acești ani. Gândiți-vă ce pagube provocau toate aceste plase distruse de noi?

E Oltul, cea mai importantă apă pentru pescarii sibieni, păzit non stop?

Aproape că da. Noi am reușit să motivăm și să implicăm în planul de pază un grup de peste 30 de voluntari. Sunt oameni pasionați, care vin și pleacă de pe teren constant. Oamenii aceștia se organizează între ei, merg zilnic pe apă și ori de câte ori observă ceva în neregulă ne anunță. Sistemul funcționează și în sens invers, când avem noi o situație care necesită organizarea unei pânde – cum s-a întâmplat zilele trecute, de am stat toată noaptea – le cerem ajutorul. Cine va citi trebuie să înțeleagă că mă refer la aproape 40 de pescari, pe lângă cei care merg în mod obișnuit la pescuit, pe lângă paznicii asociației. Paznicii au un program legal, conform contractului de muncă, și ei se concentrează pe zonele cunoscute că se introduc plase, ceilalți văd tot ce mișcă pe ape. Aici țin să fac o precizare, rolul paznicilor nu este să hăituiască pescarii, să tragă toată ziua de ei că au sau n-au bilet. Nu acesta este rolul lor.

Adineauri ați spus că dvs. și paznicii asociației sunteți angajați de pescari.

Corect, paznicii sunt angajați de pescari și își fac serviciul din banii pescarilor. Realitatea este următoarea: Cât sunt dispuși pescarii să investească în pază, cam atât randament poate să dea un paznic. E simplu. Dacă vrem să vedem pe malurile apei paznici frumoși, educați, bine îmbrăcați, care cunosc legislația și drepturile, atunci în egală măsură cu toții trebuie să venim cu sprijin material. Sunt oglinda interesului nostru.

Bun, din punct de vedere al acțiunilor anti-braconaj, strict în baza rezultatelor, sunteți printre cele mai active asociații din țară. Care este situația din punct de vedere fondului piscicol? Câte populări ați făcut și cu ce?

Avem șapte populări făcute până acum, populări mari, cum le spunem noi. Toate însumează costuri de aproximativ 100.000 de lei. Din banii pescarilor. Am făcut populări cu specii diverse, de la cele considerate valoroase, printre care se numără crapul și șalăul, până la specii rare. Am introdus ten pentru că era nevoie și avem toate aprobările necesare de la mediu, în scopul combaterii ciulinului de baltă. Pentru a ajuta mediul natural, vizavi de speciile periclitate, am introdus lin și văduviță, pești pe cale de dispariție. Toți acești pești au costat niște bani să-i aducem. E adevărat, puteam de banii aceștia să facem populări electorale să și aducem tone de caras, ori crăpcean, să fie oamenii mulțumiți. Dar nu asta e direcția! Noi ne dorim să fie sănătoase apele, să ajutăm biodiversitatea, să avem ce lăsa moștenire copiilor noștri.

Se văd rezultatele acestor populări? Ce reacții aveți de la pescari?

Pescarii care se plâng, se plâng că așa cu fost învățați o viață întreagă și asta le e firea. În același timp sunt și pescari care văd îmbunătățirile. Pentru o impresie neutră uitați-vă la postările de pe rețele sociale făcute de pescarii din zona Sibiului. Veți găsi capturi remarcabile. Și, din păcate, realitatea este că atâta timp cât suntem căutați de braconieri să fure peștele, înseamnă că au ce fura.

În asociație nu sunt doar pescari, sunt și vânători. Ce ați făcut pentru ei în acești aproape cinci ani și cât de sănătoasă e fauna în județul Sibiu?

Relația cu vânătorii este una foarte bună. Spun asta în ciuda faptului că până în 2017 era cultivată o oarecare distanțare, animozitate între pescari și vânători. Se spunea, vezi Doamne, că ar avea ceva de împărțit! Am înțeles din 2017 încoace că suntem toți în aceeași asociație și toți trebuie să reușim să putem pescui și vâna în condițiile pe care ni le dorim. Fiecare cu activitatea lui. E adevărat, avem încă de finalizat niște modificări aduse la statutul asociației pe care le-am început din 2018 și dacă participă la Adunare, vin în număr mare și iau o decizie împreună, cu siguranță o să și reușim să le implementăm. Mă refer aici la faptul că tabăra adversă le-a contestat în instanță și, din păcate, nu am reușit să avansăm din punctul acesta de vedere.

În teorie, și pescarii și vânătorii, sunt uniți de pasiunea pentru natură și mediu înconjurător. Cum ați caracteriza membrii AJVPS Sibiu din punct de vedere al gunoaielor lăsate în urmă, sau a participării la acțiuni de ecologizare?

Vizavi de pădure, pot să vă spun că membrii noștri când au acțiuni de vânătoare nu merg doar să omoare animale, de cele mai multe ori fiecare are la el câte un sac în care adună tot felul de deșeuri găsite prin pădure. Activitatea asta de vânătoare are mai multe fețe, nu doar că mergi cu pușca și împuști, e vorba de supraveghere, urmărire, hrănire... Cât privește pescarii, aici urmările sunt foarte vizibile. Nu spun că sunt ai noștri sau cei care vin din alte părți, dar se lasă gunoaie pe maluri excesiv. În egală măsură sunt pescari care se mobilizează periodic pentru a face curat, noi având numeroase parteneriate și acțiuni realizate împreună cu primării sau entități private. Acum, în 9 aprilie, iar avem o acțiune de amploare pe Olt, în zona Avrig și facem apel la toți pescarii interesați să participe.

Văzând cum stau lucrurile după patru ani și jumătate, ce așteptări ar trebui să aibă membrii AJVPS de la dvs. în perioada următoare?

Eu le spun așa: Dacă am reușit să facem ce am făcut până acum cu toată presiunea pusă pe noi de litigiile cu fosta conducere, ar trebui să ne fie foarte clar ce am putea face dacă am fi liberi să facem tot ce ne dorim. Numai dacă ținem cont câți bani s-au dus în acest litigiu, eu cred că eram cu zece ani înainte dacă reușeam să muncim așa cum ne dorim. Vizavi de ce ne-am propus, reamintesc tuturor că în 2018 s-a votat în Adunare pentru înființarea Clubului Pescarilor și Clubului Vânătorilor, adică asociația să fie gestionată în două cluburi, pe specificul fiecăruia. Nu am renunțat la aceste planuri și o să le ducem la bun sfârșit. Acesta este cel mai mare plus al nostru și ceea ce ne diferențiază de foarte multe asociații, poate 90% dintre AJVPS-urile din România.

Ai fost martorul unui eveniment care crezi că ar merita să fie prezentat în ziar?
Folosește modulul de sesizări din TS App, aplicația de mobil Turnul Sfatului, iar noi vom prelua și aprofunda subiectul.
Descarcă aplicația de aici: https://tsfatului.app.link/download

Urmăriți-ne pe Instagram / Facebook / YouTube

Stefan Dobre

de Stefan Dobre

Administrație
Telefon:
0724 605 815

Comentarii

4 comentarii

Comentariu ascuns din cauza ratingului negativ. Dacă totuși doriți să citiți comentariul, click aici.

Mircia Valceanu

Acum 10 luni

Cine vrea pescuit, sa meraga in strainatate! Noi recoltam cu plasele pentru a pune mancare pe mesele romanilor! Sa fim mandrii de neamul nostru strabun!
Raspunde

Alex

Acum 10 luni

@Mircia Tu fa ce crezi , noi vom face ceea ce trebuie sa ajungi fata in fata cu organele de politie ! Nu dispera ,se va intampla curand !
Raspunde

Aci Duțu

Acum 10 luni

ați uitat să puneți semnul de publicitate. stoicescu s-a pus singur, maram director, că nu i-au convenit alegerile. vinde și acum permise de ANPA Hunedoara, pentru că ANPA nu-l recunoaște. păzește Oltul de braconierii care nu-i dau șpagă
Raspunde

Aci Gogu

Acum 10 luni

A facut Stoicescu in 3 ani cat nu a putut face banditul de Varga si compania lui timp de 20 ani . (defapt Varga a facut doar pentru el 20 ani) V-a doare grav adevarul . Cantati aceasi melodie cu permisele anpa de Hd . Degeaba lătrati ca , cainii la luna noua. Acele permise sunt perfect valabile si demonstrate in instanță . Spaima braconierilor si ilegalistilor care pescuiesc pe zonele interzise . Asta v-a doare , ca nu mai puteti pescui pe sub barajele de la hidro .
Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus