Miercuri,
09.10.2024
Parțial Noros
Acum
21°C

FOTO – Cum au evoluat lucrările de restaurare la Casa Artelor, viitorul hub cultural al Sibiului. „Un exemplu unic în România”

FOTO – Cum au evoluat lucrările de restaurare la Casa Artelor, viitorul hub cultural al Sibiului. „Un exemplu unic în România”

Proiectul de construire a unui hub cultural prin restaurarea monumentului Casa Artelor din Piața Mică a Sibiului începe să prindă contur. Autoritățile anunță că o treime din lucrări deja au fost efectuate, iar la începutul anului viitor activitățile plănuite să se desfășoare aici vor începe încet-încet să fie desfășurate.

Scopul principal al proiectului îl reprezintă restaurarea și reabilitarea monumentului istoric, realizarea unui plan de valorificareși implementarea unui program de formare tradițională pentru meșterii tradiționali. În momentul actual, au fost realizate o treime din lucrări, iar acest centru este proiectul cel mai avansat din România din punct de vedere al stadiului lucrărilor de șantier.

„La Muzeul Asta se întâmplă evenimente istorice. Suntem cam la o tremie din lucrări. Centrul de Activități și Resurse Regionale va deveni un exemplu unic în România prin modul în care noi o să abordăm în viitor patrimoniul și sperăm ca acest exemplu să fie exportat în toată țara pentru că nu mai trebuie să fim consumatori de cultură, ci să devenim generatori de plus valoare, generatori de resurse. Autoritatea, Consiliul Județean, și-a asumat 30% din valoarea lucrărilor, atât din cauza creșterilor de prețuri, cât și din cauza anumitor cheltuieli care nu pot să intre în zona de finanțare. Este proiectul cel mai avansat  în momentul de față din România ca și șantier. Sperăm să-l finalizăm la 1 februarie 2023. E momentul ca monumentele istorice să producă, nu doar să consume”, a spus Ciprian Ștefan, Directorul Complexului Național Muzeal Astra.

Sibienii vor putea să învețe meșteșuguri tradiționale

Fiecare dintre cele trei compartimente ale clădirii va oferi sibienilor experiențe unice de cunoaștere a tradițiilor și meșteșugurilor românești. La parterul clădirii, se vor desfășura diverse ateliere de creație prin care publicul sibian și nu numai se va putea familiariza cu conceptul de restaurare.

„Am plecat de la ideea de un hub cultural. Proiectul este foarte ambițios tocmai datorită acestei idei pentru că absolut orice se va realiza aici va fi creativ, va consta într-o muncă nu doar demonstrativă, ci și participativă. Dorim să punem la dispoziția publicului de toate vârstele o infrastructură în care să învețe meșteșugurile și să înțeleagă care este impactul acestor meșteșuguri. Maker space-ul va fi bazat pe creativitatea și pe punerea în valoare a ceea ce am învățat din meșteșugurile românești, din tradiția aceasta și a impactului pe care ele l-au avut de-a lungul timpului asupra dezvoltării comunităților”, a transmis Ovidiu Baron.

Atelierele sunt destinate unui public cât mai variat și vor propune activități prin care să reconecteze populația nouă și veche a Sibiului. „Vom pune la dispoziția celor care au nevoie de restaurare a unor procese prin care să refacem, să reparăm, să producem ferestre, de exemplu, sau obiecte de mobilier, acele elemente care îi ajută pe oameni să refacă și să întrețină atât zona de exterior a locuinței, cât și zona de interior. Vrem să-i ajutăm pe oameni să înțeleagă că restaurarea nu este doar pentru o zonă elitistă, ci este pentru absolut toată lumea”, a mai spus acesta.

Activități educaționale și sprijin pentru meșteșugari

Pentru că mare parte din meșterii din zona populară nu sunt certificați, noul hub cultural va oferi și o formare profesională, dar și o certificare de competențe. Pe lângă acestea, atât elevi, cât și cadre didactice vor beneficia aici de activități educaționale. Activitățile enumerate vor avea loc la etajul unu al clădirii.

„Când vorbim despre meșteșugurile tradiționale întâlnim meșteri care au abilități. Avem nevoie și de partea de cunoștințe pentru că în acest spațiu va funcționa un centru de recunoaștere a competențelor profesionale dobândite pe alte căi decât cele formale. În acest moment se lucrează la standarde ocupaționale aduse la ziua de astăzi, astfel încât partea de teorie să se îmbine cu partea de practică. Vom avea trei programe certificate pentru colegii Muzeului Astra în formarea de formatori. E nevoie să știm să fim profesori și dascăli nu doar pentru cei mici, ci și pentru cei mari”, a declarat Andreea Ciortea.

Expoziție specială la mansardă

La mansarda clădirii, toți cei care vor ajunge vor avea parte de o expoziție specială. Tehnologia VR, utilizată în trecut de Muzeul Astra, va fi prezentă și aici. Vom putea afla povestea fiecărui obiect în parte și ne vom putea bucura de o experiență unică.

„Această expoziție va avea câteva caracteristici cu care deja v-am obișnuit. Va utiliza foarte multă comunicare digitală, dar cu un conținut foarte bogat și foarte plăcut expus. Este foarte important să nu folosești tehnologia doar ca un cârlig pentru a atrage publicul și în spatele acestei tehnologii să nu existe de fapt mare lucru. Spațiul expozițional nu este unul foarte generos și chiar are foarte multe piedici. Când ne gândim la o sală de expoziție ne gândim la acel cub, vagon mare, în care poți să intervii în mai multe forme, dar aici ne provoacă foarte mult arhitectura acestei mansarde. Tehnologia ne va ajuta, pornind de la un singur obiect, vom ajungem în lumi diferite. Avem de exemplu o masă tâmplărească pictată, din regiunea Transilvaniei, care are șapte compartimente secrete. Fiecare din aceste compartimente a servit unui scop anume pentru familia care a deținut această masă. Din acele compartimente vom ajunge să descoperim universul fiecărui lucru păstrat în acele sertare”, a detaliat Mirela Iancu.  

Prezentă la turul Casei Artelor a fost și Daniela Cîmpean, președinta Consiliului Județean Sibiu, care a ținut să menționeze importanța unui astfel de proiect atât pentru sibieni, cât și pentru cei care ne vizitează orașul.

„Comunitatea sibiană este specială în felul ei, este implicată și mai are și norocul să aibă în poziții determinante persoane implicate. La Consiliul Județean noi chiar credem că, bineînțeles, cultura înseamnă educație și pentru noi educația este importantă. De aceea am ales să susținem cultura și avem norocul ca în subordinea consiliului să avem instituții de cultură care în domeniul lor de activitate fac diferența, fără doar și poate, printre instituțiile la nivel național. O investiție în cultură înseamnă o investiție în educație. Avem oameni care știu ce vor să facă cu banii sibienilor. Un astfel de exemplu este Complexul Național Muzeal Astra care are o echipă pluridisciplinară. Este o binecuvântare pentru un președinte de consiliu să aibă în subordine instituții care se pregătesc să-și ia oarecum zborul”, a declarat Daniela Cîmpean.

Proiectul de restaurare a Casei Artelor a fost implementat în parteneriat cu Mussene I Sor Trondelag din Trondheim, Norvegia, pe o perioadă de 42 de luni și va avea o valoare totală de peste 2.570.350 euro, beneficiind de un sprijin financiar nerambursabil de 1.999.999,96 euro, derulat prin Ministerul Culturii – Unitatea de Management a Proiectului calitate de Operator al Programului RO-CULTURA, finanțat prin Granturile SEE 2014 – 2021.

Granturile SEE reprezintă contribuția Islandei, Principatului Liechtenstein și Regatului Norvegiei la reducerea disparităților economice și sociale în Spațiul Economic European și la consolidarea relațiilor bilaterale cu cele 15 state beneficiare din estul și sudul Europei și statele

Citește și: 12 milioane de lei. Casa Artelor va intra în reabilitare

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Comentarii

3 comentarii

Sibian

Acum 2 ani

Se mai distruge o cladire de patrimoniu
Raspunde

Gabriel

Acum 2 ani

Frumoase poze, în care se vede că lipsește o folie (barieră de vapori) la mansardă, una foarte bună e 13 lei/mp, una ieftină e mai ieftină...Nu spuneți că vine pusă odată cu placa de gipscarton, fiindcă ea ar trebui pusă direct sub vată, să nu fie străpunsă de nici o priză sau cablu. Partea de popularizarea științei spune că printr-o crăpătură de 1mm, cu lungime de 1m pe o suprafață de 1mp, izolată termic, se transferă cca 800g de vapori de apă în 24h, la o diferență de temperatură de 20 grade (0 grade afară, 20 în casă). Cele 800 grame de vapori/pe zi condensează în vata minerală. Vata minerală udă izolează cam de 5 ori mai prost ca cea uscată, deci 10 cm devin 2 cm de izolație. Și atunci, factura la încălzire crește, și nu sunt rușii de vină. Mai e de menționat mucegaiul, aerul uscat iarna, (factori care favorizează bolile respiratorii) și distrugerea prin putrezire a structurii de lemn a acoperișului. Deci, să facem un pic mai bine.
Raspunde

Traian Ulesan

Acum 2 ani

In cladirea de langa Casa Artelor, cea de la nr. 22 s-au bagat 13.000.000 RON (2.79 mil. EURO) in 2017-2018, probabil si aceia capusati in mare masura. Unde sunt acei bani? Garantie la lucrarile efectuate atunci? Acum cat se baga in Casa Artelor, care e la nr. 21? De acesti bani se poate/se putea darama si reface cladirea identic, cu materiale identice de cand s-a construit initial, de 2 ori. Dar na, cine sa-si bage nasul unde doar 'specialitii' stiu ce inseamna o restaurare??!! Acesta este respunsul primit de la primarie ([email protected], Mirela Gligore, Sef Serviciu Comunicare, Relații Externe și Marketing, Primăria Municipiului Sibiu) in care apare costul de restaurare pentru cladirea din Piata Mica nr. 22, acum 4 ani, in 9 iun. 2018: "Bună ziua. vă rog să regăsiți mai jos răspunsurile la sesizările transmise Primăriei Sibiu: 1. cladirile din centrul orasului nu cred ca au mai fost renovate pe banii primariei din 2006-2007 incoace. Si nu ma refer la biserici. Ma refer cu exemplu direct la casa de pe Mitropoliei nr. 7: daca va ichipuiti ca proprietarii vor renova fatada vreodata inseamna ca sunteti nerealisti, cu capul in nori. Daca podetul de protectie sa nu cada tencuiala e pus de primarie va ramane asa inca multi ani... Si asta se va intampla pentru multe alte cladiri din centru daca nu faceti un plan si nu alocati fonduri. Si acestea sunt imaginea orasului pentru turisti!!! E greu sa alocati din bugetul local 50000 Euro anual pentru renovarea cloadirilor din centru?? Din banii astia se pot renova 15 cladiri fara probleme. D-voatra dati 2000000 Euro pentru skateboard parc la cuca macaii???? E greu sa acordati avantaje pentru cei care isi renoveaza singuri fatadele??(Ex. scutire la plata impozitului pe 5 ani, imprumuturi cu dobanda 0 acordate de primarie cetetenilor care isi renoveaza fatadele) Răspuns: Administrația locală se ocupă de imobilele pe care le are în proprietate: - 2017 – Piața Mică 25 - 3,5 milioane lei. - în curs reabilitarea imobilului din Piața Mică 22 - 13 milioane de lei.. Aspectul și siguranța fațadelor imobilelor private este în atenția administrației locale. Marea majoritate a imobilelor din centrul istoric sunt în proprietate privată, proprietarii acestora având obligația prin Codul Civil de a-și îngriji imobilele. Din acest motiv monitorizăm imobilele degradate, somăm proprietarii și aplicăm amenzi pentru a-i determina să ia măsuri. Spre exemplu, în cazul imobilului de pe strada Mitropoliei, nr. 7, Primăria a demarat o acțiune pentru identificarea succesorilor sau pentru stabilirea moștenirii vacante, acțiune prin care Municipiul Sibiu poate dobândi proprietatea asupra imobilului, caz în care va avea posibilitatea să efectueze lucrări de reabilitare. De asemenea, se lucrează în prezent la un regulament care să permită Primăriei Sibiu să confinanțeze reabilitarea acestor fațade în limitele și în conformitate cu legislația în domeniu. Pentru a-i încuraja să facă aceste lucrări: - proprietarii au fost scutiți de impozitele pe clădire; având în vedere că nu toți s-au conformat, Primăria a decis păstrarea acestei scutiri de impozit doar în cazul proprietarilor care își îngrijesc imobilul; cei care nu iau aceste măsuri vor plăti impozit din acest an. - O altă facilitate acordată de lege pentru cei care reabilitează termic fațada imobilului în care locuiesc este o reducere de 25% din impozitul pe clădire. În ceea ce privește realizarea skate park-ului, acesta este un proiect dorit de tineri care și-au exprimat opinia în acest sens. Pe lângă infrastructură , trebuie să realizăm și obiective pentru sport și agrement pentru ca orașul să fie un mediu de viață plăcut. Inițial Primăria a dorit să realizeze skate park-ul în parcul Sub Arini, dar nu s-a primit avizul de mediu. Prin urmare a fost identificat un teren liber care se pretează la astfel de amenajări. Considerăm că skate park-ul este bine amplasat mai ales în contextul în care dezvoltarea zonei va continua cu amenajarea de terenuri de sport. " Apropo, casa de pe Mitropoliei nr. 7, e la fel. podetul tot acolo, degradarea continua. "Cainii latra, ursul trece" si ei se schimba intre ei, unii mai incompetenti decat altii.
Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus