Constanța – Budapesta, prin Sibiu, cu un tren care merge cu 200 de km/h. Noul vis al autorităților române

2018. Ministrul român de Externe, Teodor Meleşcanu, şi omologul său ungar, Peter Szijjarto, au convenit în privinţa dezvoltării unei linii de cale ferată de mare viteză între Cluj-Napoca şi Budapesta.

"Guvernul Ungariei a aprobat o finanţare în valoare de 1 miliard de forinţi (3,3 milioane de euro) pentru studiul de fezabilitate al acestui proiect. Guvernul Ungariei nu are nicio obiecţie faţă de planul României de a extinde calea ferată de mare viteză până la Bucureşti", spunea Szijjarto.

În România, din cauza infrastructurii, viteza medie a trenurilor este de 45 de kilometri la oră. La nivelul CFR SA, există doar proiecte pentru modernizarea căii ferate pentru a se putea circula cu o viteză de 160 km/oră.

2022. După patru ani, România anunță că 3,9 miliarde de euro din Planul de redresare și reziliență vor merge către sectorul feroviar, inclusiv pentru modernizarea căilor ferate, dar și pentru achiziționarea de material rulant electric sau cu emisii zero. Dintre acestea, se intenționează achiziționarea a 12 trenuri electrice alimentate cu hidrogen și a 55 de locomotive electrice modernizate. De asemenea, 20 de locomotive de manevră vor fi modernizate de la diesel la electrice și plug-in, iar toate achizițiile de material rulant nou vor avea la bord sistemul european de semnalizare ETCS (sistem de semnalizare feroviară care reacţionează automat la semnalele transmise de la sol, extrem de necesare atât pentru siguranţa, cât şi pentru gestionarea traficului).

Calea ferată de mare viteză de la București la Budapesta

Pentru a realiza obiectivul de creștere a utilizării căii ferate cu 25%, a fost lansat un plan pentru dezvoltarea infrastructurii feroviare și pentru transferul modal al transportului de călători și de marfă către calea ferată.

O parte a planurilor prevede realizarea unui studiu de fezabilitate pentru construirea primei căi ferate de mare viteză din România, care ar trebui să fie finalizat până în 2026. Bugetul studiului este de aproximativ 120 de milioane de euro.

Ministerul român al Transporturilor și Infrastructurii este interesat de o conexiune feroviară de mare viteză, cu o viteză mai mare de 200 de kilometri pe oră, care să lege Constanța și zona Portului Constanța de capitala României, București. Aceasta ar urma să se conecteze în continuare cu capitala Ungariei, Budapesta, și cu rețeaua feroviară europeană. Planul se încadrează în obiectivul european de dublare a traficului feroviar de mare viteză până în 2030 și de triplare a acestuia până în 2050, anunță revista feroviară RailTech.com.

Două variante

Pentru linia de tren de mare viteză care ar urma să facă legătura cu rețeaua feroviară națională cu cea din Europa Centrală și de Vest, Ministerul Transporturilor prezintă două variante. Prima variantă este cea prin Valea Oltului, trecând prin Sibiu, Cluj și Oradea, având o lungime de 590 de kilometri și un cost estimat la 17 miliarde de euro.

Cealaltă variantă este o abordare hibridă, care include secțiuni cu o viteză de 160 de kilometri pe oră pe o parte din traseu, de exemplu pasurile montane. Alte secțiuni ar urma să aibă viteze de peste 200 de kilometri pe oră, în funcție de aspectele geografice și de rentabilitatea economică.

Studiul de fezabilitate care va decide cel mai bun traseu va include o analiză cost-beneficiu, care  va examina deservirea principalelor centre urbane și a polilor de creștere pe direcția sud-est-nord-vest și va ține cont de faptul că nu se dublează alte investiții care au un obiectiv similar, cum ar fi modernizarea în curs a coridorului feroviar Rin-Dunăre.

De asemenea, o analiză a geologiei, a impactului asupra mediului urmează să fie efectuată pe baza unor studii specifice de teren. În cele din urmă, se va prevedea viteza optimă de exploatare a trenurilor.

Studiul complet privind oportunitatea construirii unei linii de mare viteză Constanța - București - Budapesta ar trebui să fie finalizat până în 2026.

Un raport preliminar privind oportunitatea construirii unei linii de mare viteză Constanța - București - Budapesta ar trebui să fie finalizat în 2023.

Câștiguri rapide pentru creșterea vitezei

O altă parte a Planului de redresare și reziliență al României este că vor fi realizate o serie de "câștiguri rapide" pentru infrastructura feroviară din România. Aceasta se referă la lucrări specifice pentru eliminarea restricțiilor de viteză, creșterea vitezei trenurilor și îmbunătățirea siguranței pe calea ferată. Restricțiile de viteză sunt reduse prin lucrări la scară mică, care constau în îmbunătățirea suprastructurii căii ferate, cum ar fi șinele, traversele, dispozitivele de cale ferată și balastul.

În total, pe 2.426 de kilometri de cale ferată, se vor întreprinde aceste "câștiguri rapide", acoperite de Planul de reziliență. În plus, 315 kilometri de cale ferată vor fi modernizați fiind apoi posibile viteze de până la 160 de kilometri pe oră, iar 110 kilometri de cale ferată vor fi electrificați.

Sibiu – Brașov se parcurge pe o linie neelectrificată, iar spre Târgu Mureș media este de 35 km/h

Un drum spre București, din Sibiu, cu trenul, durează între 5 și peste 6 ore, în funcție de trenul ales.

La aproximativ jumătatea distanței, până la Brașov, distanța e parcursă de cel mai rapid tren de pe această rută în 2 ore și 54 de minute, însă aici linia nu este electrificată.

O călătorie din Sibiu spre Cluj se face în puțin peste 4 ore. Compania Interregional Călători a introdus un tren direct între cele două orașe, distanța de 199 km urmând a fi făcută în 4 ore și 6 minute.

Spre Târgu Mureș se circulă cel mai încet, în județ. Pe cei 204 km, un tren Regio direct face 5 ore și 45 minute. Viteza medie este 35 km/h deoarece sunt restricții, iar trenul oprește în aproape toate stațiile.

Ai fost martorul unui eveniment care crezi că ar merita să fie prezentat în ziar?
Folosește modulul de sesizări din TS App, aplicația de mobil Turnul Sfatului, iar noi vom prelua și aprofunda subiectul.
Descarcă aplicația de aici: https://tsfatului.app.link/download

Urmăriți-ne pe Instagram / Facebook / YouTube